Reluarea crizei economice şi sociale cu care se confruntă Grecia a pus sub semnul îndoielii continuitatea sa ca membru al zonei euro, scrie presa internaţională. Bruxelles-ul susţine, însă, apartenenţa Greciei la zona euro, titrează El Mundo. Şi Comisia Europeană precizează că apartenenţa unui stat membru la zona euro este irevocabilă, potrivit Tratatului de la Lisabona, subliniază EUObserver. Şi Berlinul a precizat că se aşteaptă ca Grecia să rămână în eurozonă. Scopul guvernului german, al Uniunii Europene şi chiar al guvernului de la Atena este de a menţine Grecia în eurozonă, subliniază Hanoversche Allgemeine Zeitung. Ar exista multe riscuri majore pentru stabilitatea eurozonei, în urma unui asemenea gest, crede şi Die Welt. Ameninţarea germană cu aşa-numita mişcare Grexit este pur politică, opinează La Tribune. Totuşi, investitorii se tem din nou de o eventuală ieşire a Greciei din zona euro şi de prăbuşirea ei din cauza datoriilor, având în vedere că unii politicieni din ţară au promis să renunţe la măsurile de austeritate, avertizează Kathimerini. Principalul risc rămâne impactul pe care un asemenea eveniment l-ar avea asupra periferiei UE, adaugă ziarul grec. Dincolo de Canalul Mânecii, britanicii s-ar putea pronunţa în 2016 asupra unei eventuale retrageri a ţării lor din UE – numită Brexit – notează The Daily Telegraph. În Regatul Unit lipseşte din dezbatere o voce pro-europeană convingătoare, deplânge Financial Times. Ziarul economic pledează pentru o modernizare a UE şi aminteşte de dependenţa reciprocă dintre Marea Britanie şi partenerii săi. Preţul petrolului brent a scăzut sub 54 de dolari pe baril, anunţă tot Financial Times. Scăderea preţului este pusă pe seama surplusului de producţie, a cererii slabe şi a dolarului puternic, adaugă The Wall Street Journal. Scăderea preţului petrolului pune presiune pe monedele unor state producătoare, inclusiv pe rublă. Organizaţia Statelor Exportatoare de Petrol, OPEC, a anunţat că va menţine nivelul producţiei, indiferent de scăderea preţului barilului, notează Reuters şi adaugă că bugetele Iranului, Ecuadorului şi Venezuelei vor fi grav afectate, la fel şi rubla rusească. Rusia are nevoie de un preţ al barilului de 132 de dolari, pentru a evita deficitul bugetar, opinează ziarul Al-Hayat, precizând că hidrocarburile reprezintă circa 70% din veniturile Moscovei şi 68% din exporturile sale. În ceea ce priveşte sancţiunile contra Rusiei, preşedintele francez François Hollande susţine că acestea ar trebui anulate, în cazul în care se va atinge un progres în ceea ce priveşte criza din Ucraina, anunţă Rosbalt. Dar în absenţa unui progres, sancţiunile vor rămâne în vigoare, menţionează Ria Novosti. „Vladimir Putin nu urmăreşte anexarea estului Ucrainei la Rusia, obiectivul principal al preşedintelui Putin fiind acela de a împiedica Ucraina să adere la NATO”, opinează Hollande într-un interviu acordat postului francez de radio „France Inter”. În context, Hollande a subliniat că Europa este interesată de soluţionarea crizei ucrainene pentru că sancţiunile antiruseşti au efecte negative şi asupra economiei europene. Totodată, vicecancelarul german Zigmar Gabriel a avertizat Occidentul să nu introducă noi sancţiuni împotriva Rusiei, scrie Interfax. „Obiectivul sancţiunilor anterioare nu era să scufunde Rusia într-un haos politic şi economic”, a declarat oficialul german, într-un interviu pentru Bild am Sonntag. „Cel care îşi doreşte aşa ceva ar provoсa o situaţie mult mai periculoasă pentru întreaga Europă”, a atras atenţia oficialul german. SUA şi Rusia riscă să îşi reia rivalitatea din era nucleară, avertizează The Guardian. Tensiunile în creştere dintre Moscova şi Washington cu privire la rachetele de croazieră şi la misiunile din ce în ce mai insistente de patrulare ale submarinelor ruseşti cu capacitate nucleară ameninţă să pună capăt erei controlului armamentului şi să reînvie o rivalitate periculoasă între cele două arsenale nucleare dominante ale lumii, comentează The Guardian. Tensiunile au atins un nou nivel după ce SUA au ameninţat cu acţiuni de ripostă pentru că Rusia dezvoltă o nouă rachetă de croazieră. Washingtonul acuză Moscova de încălcarea unuia dintre principalele tratate de neproliferare din vremea Războiului Rece şi a sugerat că şi-ar putea redesfăşura propriile rachete de croazieră în Europa, după 23 de ani de absenţă, explică The Guardian. Atât SUA, cât şi Rusia îşi modernizează arsenalele, iar Moscova acordă din ce în ce mai multă importanţă armelor nucleare pentru descurajare, generând astfel o adâncire a competiţiei militare, crede ziarul britanic.
Cristina Zaharia, Agenţia de Presă RADOR
