„Începând de ieri eufemismele nu mai sunt relevante. Este un război, unul adevărat pe care ni l-au declarat: războiul fanatismului islamist împotriva Occidentului, Europei şi valorilor democraţiei. Şi când este vorba de război, acesta trebuie câştigat”, opinează Le Figaro şi în cuvinte asemănătoare toate ziarele lumii vorbesc despre drama care a zguduit Parisul. „Uniunea Europeană caută un răspuns la provocarea jihadistă”, titrează Le Monde. „Acest atentat abominabil trebuie să ne deschidă ochii”, îl citează Le Figaro pe cunoscutul romancier Pascal Bruckner, în opinia căruia acest masacru reprezintă „o nouă etapă a războiului pe care islamul radical îl conduce împotriva democraţiilor occidentale”. În privinţa cauzelor, dar şi a replicilor şi măsurilor, lucurile pare să se complice. Tot Le Figaro este de părere că „Hexagonul este luat drept ţintă din cauză că Franţa se află în prima linie a războiului contra terorismului, în coaliţia internaţională care se opune Statului Islamic, coordonată de Statele Unite, în Irak şi în Siria”. În schimb, La Libre Belgique scrie despre un nou 11 septembrie şi subliniază că „dacă duşmănia nu poate fi răspuns pentru duşmănie, nici naivitatea nu poate fi un răspuns, iar fermitatea este necesară în faţa unor astfel de barbari şi a celor care îi susţin, atât în străinătate, cât şi în ţară”. Gazeta belgiană insistă şi avertizează că lucrurile nu trebuie amestecate: „Cei care nu sunt dispuşi să ne respecte valorile de egalitate, fraternitate nu îşi au locul aici; ceilalţi da”. „Umorul francez, transformat într-o tragedie”, notează New York Times şi scrie despre „Blasfemia de care avem nevoie”, Der Spiegel îndeamnă la solidaritate în faţa violenţei, Jornal de Noticias se întreabă „Cine câştigă din frică?”, iar Washington Post pune accentul: „Charlie Hebdo reprezintă cu brio libertatea de expresie. Occidentul nu trebuie să facă mai puţin”. Preşedintele Turciei, citat de Sabah, a condamnat atacul terorist de la Paris şi a ţinut să sublinieze că „terorismul nu are religie şi nici naţiune şi nu va fi scuzat pentru niciun motiv”, iar ziarul de limbă arabă care apare la Londra, Asharq Al-Awsat, în contextul manifestaţiilor de la Dresda împotriva a ceea ce s-a numit „islamizarea Germaniei”, atrage atenţia asupra faptului că „extremiştii religioşi sunt adevăratul duşman al musulmanilor din Germania”. „Vom continua să publicăm”, susţin hotărât într-un editorial comun publicaţiile Le Monde, The Guardian, Süddeutsche Zeitung, La Stampa şi Gazeta Wyborcza şi ţin să pună în vedere că „odioasa asasinare a colegilor lor, apărători ai gândirii libere, nu este doar un atac la adresa libertăţii presei şi a libertăţii de opinie, ci şi contra valorilor fundamentale ale societăţilor noastre europene democratice”, mai arată articolul. Şi Rzeczpospolita semnalează atacarea valorilor Occidentului şi remarcă aproape obligaţia la o corecţie politică faţă de radicalismul islamic. „Indiferent ce se crede despre caricaturile ce ridiculizează sfinţii musulmanilor sau ai creştinilor, reacţia la ceea ce au arătat teroriştii islamici poate fi una singură: perseverenţa în respectarea principiului libertăţii cuvântului. Altfel, s-ar constata că graniţa a ceea ce este liber în Occident va fi trasată de islamiştii antrenaţi în decapitarea „necredincioşilor” în Orientul Apropiat”, constată gazeta poloneză. O altă problemă de poziţionare pentru europeni este conflictul care are în centru Ucraina. Berlinul pare să aibă o atitudine tranşantă. „Sancţiunile contra Rusiei se vor putea anula atunci când va dispărea cauza lor: anexarea Crimeii”, a declarat cancelarul german, Angela Merkel, citată de Rosbalt, iar EU-Observer consideră că „o criză a rublei hrăneşte speranţa Europei că Moscova va ceda”. Pe de altă parte, în cadrul vizitei sale în Germania, premierul ucrainean a cerut statelor occidentale să-şi unească forţele pentru a determina Rusia să respecte armistiţiul, precizează Svoboda, în timp ce Rzeczpospolita reţine că „Arseni Iaţeniuk pleacă de la Berlin cu o jumătate de miliard de euro”. Şi problemele economice ale Atenei revin în atenţie. „Germania este deschisă în privinţa unei noi atenuări a condiţiilor împrumutului grecesc”, precizează Diario Economico, iar La Vanguardia îl citează pe preşedintele guvernului spaniol, care dă un semnal puternic: „Nici Grecia şi nici o altă ţară nu va abandona vreodată euro. Moneda europeană este proiectul cel mai important al UE şi este ireversibil”, a mai declarat Mariano Rajoy.
Iulia Lăpădat
