Totalul creanţelor Administraţiei publice s-a diminuat cu 0,4 puncte procentuale, la 25,3% din Produsul Intern Brut al României, în trimestrul III 2014, faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.
Deţinerile de acţiuni şi alte participaţii ale statului, care reprezintă categoria de creanţe majoritară, au scăzut cu 1,1 puncte procentuale, ajungând la un nivel de 9,4% din PIB. Depozitele administraţiei publice au crescut cu 1,3 puncte procentuale, până la 8,2% din PIB, iar creanţele comerciale au scăzut cu 0,6 puncte procentuale, ajungând la un nivel de 6,8% ca pondere în PIB. Angajamentele Administraţiei publice au scăzut ca pondere în PIB la un nivel de 44,1%, faţă de 44,2%.
Titlurile în lei şi valută au crescut cu 0,8 puncte procentuale pe seama emiterii de noi titluri în lei şi în valută, atât pe termen lung, cât şi scurt, ajungând la un nivel de 26,1% din PIB. Datoriile comerciale au crescut cu 0,3 puncte procentuale, până la 6,3% din PIB. Împrumuturile au scăzut cu 1,1 puncte procentuale şi reprezentau 11,1% din PIB la finele trimestrului III 2014.
În anul 2014, pentru prima dată după 45 de ani Germania a avut un buget echilibrat al statului. Potrivit Ministerului german de Finanţe, în anul 2014 veniturile din impozite s-au ridicat la 270,8 miliarde euro, cu 2,6 miliarde mai mult decât s-a planificat. În schimb, cheltuielile bugetare au fost cele mai mici din ultimii cinci ani şi s-au ridicat la 295,5 miliarde euro, cu 1 miliard mai puţin decât s-a planificat.
Berlinul a făcut economii la cheltuielile bugetare, deoarece au scăzut dobânzile la credite. Totodată, din cauza scăderii preţului la petrol, vor creşte şi veniturile la fisc, căci, după scăderea preţului la combustibili, vânzarea acestora a crescut în Germania.
Veniturile la bugetul Germaniei au crescut şi în urma sentinţei tribunalului, care în decembrie a obligat firmele energetice să plătească guvernului 2,3 miliarde euro cu titlul de impozit pe combustibilul nuclear folosit la producerea energiei electrice.
Banca Naţională a Elveţiei (BNS) a înregistrat în 2014 un profit net record datorită creşterii valorii rezervelor sale de valută şi aur. Potrivit rezultatelor preliminare, în 2014 BNS a realizat un profit net de 38 miliarde franci (37,34 miliarde de dolari), dintre care 34 miliarde de franci de pe urma deţinerilor sale de valută şi aproximativ patru miliarde de franci de pe urma stocurilor sale de aur.
Instituţia a precizat că un miliard de franci din profitul înregistrat în 2014 va fi distribuit către cele 26 de cantoane şi Guvernului federal elveţiene. Anul trecut cantoanele şi guvernul nu primiseră dividende pentru prima dată după 1907, deoarece Banca Naţională a înregistrat pierderi de 9,1 miliarde de franci în 2013.
Economia americană a creat 252.000 de noi locuri de muncă în luna decembrie, cel mai ridicat nivel din ianuarie 2012, iar rata şomajului a scăzut de la 5,8% la 5,6%, cel mai redus nivel din ultimii şase ani şi jumătate.
Departamentul Muncii a anunţat că au fost revizuite în creştere datele privind locurile de muncă create în lunile octombrie şi noiembrie, care au depăşit cu mai mult de 50.000 de unităţi cifrele anunţate iniţial. Anul trecut a fost cel mai bun an pentru angajări din ultimii 15 ani, în 2014 fiind create în SUA 2,9 milioane de locuri de muncă,
În prezent, rata şomajului în SUA este la cel mai redus nivel din 2008. Analiştii intervievaţi de Reuters se aşteptau ca economia americană să creeze 240.000 de locuri de muncă luna trecută, iar rata şomajului să scadă la 5,7%. Numărul şomerilor a coborât anul trecut la 8,7 milioane persoane.
Decembrie 2014 a fost a 11-a lună consecutiv în care economia americană a creat mai mult de 200.000 de locuri de muncă, un nivel considerat suficient pentru a permite economiei să continue să crească, chiar dacă în trimestrul al treilea prima economie mondială a înregistrat un avans de 3,5%.
Sectorul privat a fost responsabil pentru marea majoritate a locurilor de muncă create de economia americană în decembrie (240.000 de locuri de muncă), în timp ce sectorul guvernamental a creat 12.000 de locuri de muncă. În sectorul construcţiilor s-au creat 48.000 de locuri de muncă, cel mai semnificativ avans din ianuarie.
Durata medie a săptămânii de lucru s-a menţinut la 34,6 ore, în timp ce salariul mediu orar a scăzut luna trecută cu 0,2% faţă de noiembrie.
Compania ROSNEFTI a cumpărat în 2013-2014 TNK-BP, „Itera”, acţiuni la „Sibneftegaz” şi la „TAA-Iuriah pentru exploatarea gazelor şi petrolului, compania de foraj Orenburg, afacerile trustului Weatherford din Rusia şi Venezuela, compania petrolieră de la Bişkek.
SUA şi UE au trecut pe lista de sancţiuni ROSNEFTI care nu mai poate lua acum credite pe termen lung din SUA şi din băncile europene. Firmele occidentale nu mai au voie să-i furnizeze utilaje şi servicii pentru exploatările din Arctica, pentru foraje grele, de mare adâncime. O altă năpastă a fost prăbuşirea preţurilor la ţiţei.
Compania se aşteaptă la un an 2015 foarte dificil. Toată atenţia se va axa pe reducerea datoriei. În 2015, ROSNEFTI trebuie să restituie băncilor 19,5 miliarde de dolari. E adevărat, compania aşteaptă următoarea tranşă de avans pentru livrările de petrol de la compania chineză CNPC ( contract de 270 miliarde dolari încheiat în 2013). A luat deja aproximativ 18 miliarde de dolari, alte 15 miliarde de dolari poate primi în primul trimestru al anului 2015.
Producătorii germani de automobile de lux au înregistrat vânzări record în 2014 datorită cererilor din SUA şi China. Grupul BMW (mărcile BMW, Mini şi Rolls-Royce) a raportat vânzări record anul trecut, de 2,12 milioane de unităţi, un avans de 7,9% faţă de 2013, în timp ce Audi, divizia de lux a Volkswagen, a livrat în 2014 un număr record de vehicule – 1,74 milioane – în creştere cu 11% faţă de 2013. Diferenţa dintre vânzările BMW şi Audi s-a diminuat anul trecut la 70.619 unităţi, faţă de 79.658 în 2013.
Locul trei a revenit Mercedes, divizia de lux a Daimler, care a livrat anul trecut 1,65 milioane de vehicule, un avans de 13% faţă de 2013, fiind cea mai rapidă rată de creştere din rândul producătorilor de automobile de lux.
Conform estimărilor IHS Automotive, în 2020, BMW ar putea vinde 2,22 milioane de vehicule, faţă de 2,1 milioane pentru Audi şi 1,95 milioane pentru Mercedes. Audi a anunţat că va investi 24 miliarde de euro (28,3 miliarde de dolari) în următorii cinci ani pentru a deveni liderul pieţei automobilelor de lux până în 2020, concurând cu Mercedes-Benz, care are acelaşi obiectiv. Audi şi-a propus să-şi extindă gama de modele de la 50 în prezent până la 60 în 2020 şi în acest sens are de gând să cheltuiască peste un miliard de euro pentru construcţia de noi uzine în Mexic şi Brazilia.
Producătorul german de automobile sportive Porsche se aşteaptă la vânzări de 200.000 de vehicule în acest an. În decembrie, vânzările de maşini sport şi SUV-uri au crescut cu 39%, majorând livrările din 2014 la nivelul record de 189.849 unităţi, un avans de 17% comparativ cu 2013.
34.000 din cele 45.000 de persoane care au cumpărat anul trecut noul SUV compact Macan au fost clienţi noi ai brandului Porsche şi anterior au deţinut un model de la BMW, Mercedes sau alt rival. Modelul Macan a fost introdus la vânzare în Germania pe 5 aprilie la un preţ de pornire, de 57.930 euro pentru versiunea Macan S cu 340 de cai putere, aproximativ 25% mai puţin faţă de un SUV Cayenne echipat similar.
Potrivit firmei de consultanţă IHS, modelele Macan şi Cayenne ar urma să genereze 64% din vânzările Porsche în acest an, în timp ce vânzările de maşini sport ar urma să fie responsabile pentru 24% din vânzări. Porsche este gata să majoreze ritmul de producţie pentru modelul Macan peste nivelul preconizat de 50.000 de unităţi pe an, dacă cererea va depăşi oferta.
Automobilele fără şofer, complet automate, ar putea să reprezinte în 2035 aproximativ 10% din vânzările globale de vehicule, sau 12 milioane de unităţi pe an, a estimat joi firma de consultanţă Boston Consulting Group.
În condiţiile în care se estimează că nouă miliarde de oameni vor trăi în zonele urbane peste 25 de ani, mai mult decât populaţia actuală a Globului, constructorii auto sunt presaţi să dezvolte tehnologii care elimină blocajele de trafic şi oferă utilizatorilor capacitatea de a face mai multe lucruri deodată.
O serie de mari producători auto, inclusiv General Motors, Audi şi Mercedes-Benz, lucrează deja la o serie de sisteme semi-automate care necesită însă o anumită implicare umană. Primele astfel de sisteme, care controlează în mod automat direcţia, frâna şi acceleraţia în anumite situaţii, ar urma să fie introduse în acest an şi anul următor pentru a fi incluse în automobile de lux precum Cadillac CT6, care va apărea pe piaţă în 2016, şi modelul Audi A8 ce va fi lansat în 2017.
Însă, trecerea de la sistemele semi-automate la automobilele complet automate va fi un proces de lungă durată iar mulţi experţi estimează că primele automobile complet automate nu vor apărea pe piaţă înainte de anul 2025. BCG susţine că în jurul anului 2035 ar putea exista aproximativ 18 milioane de vehicule parţial autonome şi 12 milioane complet autonome. Cel mai probabil Europa Occidentală şi Japonia vor adopta cel mai rapid noile tehnologii însă China va fi cea mai mare piaţă.
Folosirea ambalajelor din polistiren expandat şi a altor produse din polistiren va fi interzisă la New York cu începere de la 1 iulie. Autorităţile estimează că, prin această măsură, cantitatea de deşeuri nereciclabile va scădea cu aproximativ 30.000 de tone pe an, reducându-se astfel poluarea cu polistiren, atât de periculoasă pentru mediul înconjurător şi pentru viaţa marină.
Restaurantele nu vor mai avea voie să folosească pahare şi farfurii din polistiren şi nu se va mai permite comercializarea în oraş a ambalajelor pe bază de polistiren.
New Yorkul, cel mai mare oraş din SUA, se va alătura astfel unei iniţiative aplicate deja în peste 70 de oraşe, printre care Washington, San Francisco, Portland şi Seattle.
