Atentatul de săptămâna trecută, de la redacţia săptămânalui satiric francez „Charlie Hebdo”, continuă să stârnească în presă o mulţime de comentarii, tot mai mulţi oameni temându-se acum pentru securitatea lor viitoare. Şi dacă cineva credea că ameninţarea Rusiei pare să ţină acum de un viitor îndepărtat, ziarele străine constată că Rusia nu a rămas inactivă, deşi declinul continuu al preţurilor petrolului îi afectează tot mai mult economia.
„Ce va face Europa pentru a se proteja împotriva terorii?”, se întreabă publicaţia franceză „Courrier Internaţional”, citând diverse ziare din străinătate. „Europa secolului XXI nu este făcută pentru conflicte, fie ele convenţionale sau nu”, afirmă un comentator în cotidianul italian „La Repubblica”. „Ce poate face guvernul francez pentru a proteja societatea împotriva terorii?”, se întreabă şi cotidianul olandez „Trouw”, care constată că, „în această privinţă, legislaţia franceză se numără deja printre cele mai dure din Europa”. Dar guvernul belgian pare să fi făcut ceva. Potrivit ziarul de limbă flamandă „Standaard”, „ministrul belgian al justiţiei tocmai a anunţat o mai bună ‘strategie de repartizare’ în penitenciare a deţinuţilor islamişti radicali, astfel încât ei să stea separaţi, întrucât”, după cum estimează ziarul, „dacă vor fi lăsaţi împreună, consecinţele riscă să fie şi mai grave”. Mai aspră pare însă decizia pe care intenţionează să o adopte Uniunea Europeană în privinţa Spaţiului Schengen. O publicaţie sârbă, „Beta”, aminteşte că, „la reuniunea miniştrilor de interne ai UE din urmă cu două zile, s-a hotărât introducerea de urgenţă a supravegherii frontierelor externe ale Spaţiului Schengen pentru a avea informaţii detaliate despre anumiţi pasageri, ca măsură de contracarare a intenţiei teroriştilor de a comite asasinate în UE”. Părăsind Spaţiul Schengen şi Uniunea Europeană, să vedem însă ce se întâmplă în afara acestor graniţe. „Rusia îşi întăreşte forţele în Crimeea, în enclava Kaliningrad şi în Arctica”, titrează ziarul polonez „Rzceczpospolita”, subliniind totodată că „noua doctrină de apărare a Federaţiei Ruse menţionează extinderea NATO printre factorii externi care ameninţă Rusia”. Referindu-se la acelaşi subiect, cotidianul spaniol „El Mundo” afirmă şi el că „noua doctrină militară rusească identifică NATO şi expansiunea sa către est drept una dintre principalele ameninţări la adresa Rusiei”. Dar tot nişte comentarii din presă, cum ar fi cel din săptămânalul britanic „The Economist”, observă că „Rusia nu a devenit mai puţin dependentă de petrol, iar sarcina lui Putin de a diversifica economia Rusiei este acum mai grea ca oricând”. „Să existe oare o conspiraţie pe tema scăderii preţurilor petrolului?”, se întreabă ziarul american „The New York Times”. Acelaşi ziar afirm că, potrivit unor surse, „saudiţii, la fel ca şi Statele Unite, vor să lovească Rusia şi Iranul pentru că, în definitiv, în anii ’80, tot această scădere a dus şi dezmembrarea Uniunii Sovietice”. Dar, conchide ziarul, „nu există dovezi în acest sens, iar Arabia Saudită şi Statele Unite au colaborat rareori fără probleme”. „Când îşi va reveni preţul petrolului? Nu prea curând”, este de părere „The New York Times”.
Alexandru Danga – Agenţia de Presă RADOR
