„Recentele turbulenţe politice şi alegerile anticipate au crescut riscul unei ieşiri a Greciei din zona euro”, scrie un raport realizat de Moody’s Investor Service. Totuşi, potrivit analiştilor de la agenţia de rating, probabilitatea unei ieşiri a Greciei din Eurozona este mai scăzută faţă de anul 2012, când criza economică a atins vârful maxim. În ciuda ameninţărilor continue din partea partidelor Syriza şi Alba Dorata, rămâne relativ improbabilă o ieşire din Eurozona. Dacă ar fi aşa, însă, Moody’s nu ascunde posibilitatea unor implicaţii negative de credit pentru alte state membre ale monedei unice europene, chiar dacă riscul de contagiere rămâne inferior faţă de 2012.
Raportul mai notează : „Chiar dacă ieşirea Greciei ar putea declanşa o probabilă nouă recesiune în restul zonei euro, impactul de credit ar fi mai puţîn grav decât în 2012, pentru că riscul contagierii este mai scăzut şi politicienii s-au dotat cu instrumente mai puternice pentru a limita daunele provocate de un asemenea eveniment”.
Rusia ar putea solicita o rambursare anticipată a împrumutului său de 3 miliarde de dolari către Ucraina, a declarat ministrul rus de finanţe, Anton Siluanov, apreciind că Kievul nu şi-a respectat angajamentele. „Ucraina a încălcat condiţiile împrumutului, în special faptul că datoria publică nu trebuia să depăşească 60% din PIB”, a declarat el , estimând că Moscova are toate motivele de solicita rambursarea anticipată. El a reamintit că în orice caz creditul ajunge la scadenţă la finalul lui 2015 şi şi-a exprimat mirarea că bugetul ucrainean din acest an nu prevede această rambursare.
Rusia a acordat un ajutor important de 15 miliarde de dolari Ucrainei în decembrie 2013, perioadă în care ţara era încă condusă de preşedintele prorus Viktor Ianukovici. După vărsarea unei prime tranşe de trei miliarde de dolari, împrumutul a fost oprit odată cu schimbarea de regim de la Kiev.
Banca centrală a Rusiei a cheltuit, anul trecut, 76,13 miliarde de dolari (64,48 miliarde de euro la cursul actual) şi 5,48 miliarde de euro în încercarea de a limita tendinţa de prăbuşire a rublei.
Anul trecut, moneda rusească a pierdut 41% din valoare în raport cu dolarul american şi 34% în raport cu moneda euro din cauza crizei ucrainene, care a stat la originea sancţiunilor economie impuse Moscovei de statele occidentale, precum şi din cauza scăderii preţului petrolului, principala sursă de venituri pentru statul rus. Acest fenomen, precum şi embargoul introdus de Rusia pentru produsele alimentare occidentale, au condus la o creştere a preţurilor cu 11,4% în 2014.
Datele statistice publicate luni de Banca centrală a Rusiei arată că cele mai mari intervenţii în sprijinul rublei au avut loc în luna martie, atunci când Rusia a anexat Crimeea, când Banca a cheltuit 22,3 miliarde de dolari, şi în lunile octombrie şi decembrie când căderea masivă a preţului petrolului a obligat Banca centrală a Rusiei a cheltuit 27,2 miliarde de dolari şi 11,9 miliarde de dolari pentru a sprijini rubla.
Deprecierea rublei a declanşat panică în rândul ruşilor în ultimele săptămâni ale anului trecut. Panica a culminat în zilele de 15 şi 16 decembrie când rubla a pierdut un sfert din valoare în două zile. Ca urmare a intervenţiilor sale, Banca centrală a Rusiei a informat că în luna decembrie rezervele sale valutare au scăzut sub pragul de 400 de miliarde de dolari, cel mai redus nivel din ultimii cinci ani.
South Stream s-a încheiat, pe ordinea de zi este Turk Stream, a declarat preşedintele Gazprom Alexei Miller. „Uniunea Europeană trebuie să se grăbească cu crearea unei infrastructuri de transport a gazului, pentru a primi gaz prin Turk Stream”, a spus el.
Pentru a respecta termenele, activitatea privind construirea noilor gazoducte în statele din UE trebuie să înceapă achiar de acum.
Turk Stream este singurul traseu pe care pot să fie livrate 63 de miliarde de metri cubi de gaz rusesc, care în prezent trec prin Ucraina. O altă variantă nu există.
Preţul petrolului Brent a scăzut din nou, ajungând la 45 de dolari, minimul ultimilor 6 ani. La această scădere au contribuit faptul că Goldman Sachs a reviziut în scădere aşteptările de preţ pe termen scurt şi lipsa semnalelor din partea producătorilor din Golf că ar intenţiona să diminueze producţia.
Banca internaţională de investiţii Goldman Sachs a estimat că scăderea preţului petrolului va continua şi în 2015 şi că preţul barilului va coborî până la 42 de dolari sau chiar mai jos. Prinţul Alwaleed bin Talal al Arabiei Saudite, cunoscut drept Warren Buffett al lumii arabe, a declarat că preţul petrolului nu va mai ajunge niciodată la 100 de dolari.
O mare parte dintre statele exportatoare de petrol se confruntă cu probleme privind deficitul bugetar şi un curs valutar instabil. Criza cursului de schimb şi presiunea inflaţiei se fac simţite tot mai puternic. Ţara cea mai lovită de preţul scăzut al barilului de petrol este Libia. Pentru a-şi echilibra deficitul bugetar, Libia are nevoie de un preţ al barilului de petrol de 184 de dolari. Adică de patru ori mai mult decât nivelul actual. Pentru Iran şi Algeria nivelul trebuie să fie de 131 de dolari iar pentru Nigeria, de 123 de dolari.
Ritmul de creştere al vânzărilor de maşini în China a încetinit anul trecut la 6,9%, de la avansul de 13,9% înregistrat în 2013.
Livrările de autoturisme, SUV-uri şi vehicule cu utilizare multiplă au totalizat 23,5 milioane de unităţi, iar pentru acest an se estimează un avans al pieţei auto de 7%, la 25,1 milioane de vehicule. Dar unii analişti sunt mai pesimişti, previzionând un avans mai lent într-o economia al cărei ritm de creştere s-ar putea atenua anul acesta, după ce în 2014 expansiunea PIB-ului a fost cea mai lentă din ultimii 24 de ani.
În decembrie 2014, livrările de automobile pe piaţa chineză au urcat cu 12,9%, la 2,06 milioane de unităţi, faţă de un avans de 2,3% în noiembrie şi de 2,8% în octombrie.
Ford Motor, General Motors şi Volkswagen AG au raportat livrări record pe piaţa din China în 2014, în timp ce producătorii auto niponi nu au reuşit să-şi îndeplinească obiectivele.
Producătorul britanic de automobile Jaguar va lansa pe piaţă în 2016 un automobil de teren denumit F-PACE, acesta urmând să fie primul model de SUV al renumitului producător de automobile sportive.
Jaguar Land Rover nu a dezvăluit preţul noului SUV dar a informat că va crea 1.300 de locuri de muncă pentru a produce acest model la uzina sa de la Solihull, Marea Britanie. Această uzină are 9.450 de angajaţi şi produce modelele Jaguar XE, Range Rover şi Land Rover Discovery.
Jaguar Land Rover, o divizie a grupului indian Tata Motors, a vândut anul trecut peste 460.000 de vehicule anul trecut, în creştere cu 9% comparativ cu 2013. Compania are aproximativ 35.000 de angajaţi, marea majoritate în Marea Britanie.
Prăbuşirea rublei i-a determinat pe ruşi să-şi petreacă sărbătorile în ţară, ceea ce a dus la scăderea cu 70% a rezervărilor pentru sejururi în străinătate în raport cu anul trecut.
Primele 10 zile din luna ianuarie sunt zile de sărbătoare în Rusia şi această perioadă este crucială pentru sectorul turismului. Numeroşi ruşi profită de obicei de această perioadă pentru a merge la schi în Austria, Elveţia, Franţa sau să se bronzeze pe plajele asiatice.
Destinaţiile europene au avut cel mai mult de suferit ca urmare a renunţării de către turiştii ruşi la călătoriile în străinătate, consecinţă a scăderii puterii lor de cumpărare. Rubla s-a depreciat anul trecut cu 41% în faţa dolarului şi cu 34% faţă de euro, pe fondul sancţiunilor occidentale legate de criza ucraineană şi al scăderii preţului la petrol.
Expansiunea semnificativă a sectorului turismului elen a fost confirmată de un raport al Băncii Centrale a Greciei,conform căruia în primele nouă luni din 2014 sosirile vizitatori străini au crescut cu 22,2%, ajungând la nivelul record de 19 milioane.
În 2013, numărul turiştilor străini care au vizitat Grecia a urcat cu 15,5%, până la cifra record de 17,9 milioane.
În perioada ianuarie-septembrie 2014, a crescut semnificativ numărul turiştilor din Franţa, cu 26,9%, depăşind 1,3 milioane. Primele locuri în clasamentul sosirilor de turişti străini în Grecia sunt ocupate de Germania, Marea Britanie, Franţa şi Rusia.
„În 2015 turismul va avea o contribuţie directă de 14 miliarde de euro în economie, iar împreună cu transportul aerian şi maritim, precum şi cu turismul intern, contribuţia totală se ridică la 17,1 miliarde de euro. În acest context, contribuţia turismului la Produsul Intern Brut a crescut cu cel puţin 35% în ultimii patru ani”, a declarat recent şeful Asociaţiei Companiilor de Turism din Grecia (SETE), Andreas Andreadis. El a considerat că până în 2021 în turism ar putea fi investite capitaluri private în valoare de peste 20 de miliarde de euro, însă pentru ca acest lucru să se întâmple Guvernul grec trebuie să îşi respecte promisiunea de a aloca 500 milioane de euro pentru sectorul turistic în următorii şase ani, pentru modernizarea şi crearea de noi infrastructuri turistice.
În condiţiile în care cererea internă, investiţiile şi producţia industrială sunt afectate de reducerile bugetare, cheltuielile turiştilor străini au devenit principalul motor de creştere al PIB-ului elen. Conform datelor revizuite, în perioada iulie-septembrie 2014, PIB-ul Greciei a crescut în ritm anual cu 1,9%, faţă de un avans de 1,7% anunţat iniţial, datorită majorării cheltuielilor de consum şi a investiţiilor private. Exporturile au crescut cu 6,9%, în timp ce importurile au înregistrat un avans de 3%.
Comisia Europeană estimează că PIB-ul Greciei va înregistra anul acesta o creştere de 0,6%, primul avans anual din 2007, în timp ce datoria publică va atinge un nivel ridicat, de 177% din PIB.
