Astăzi se împlinesc 165 de ani de la naşterea „omului deplin al culturii Române”, cum îl numea Constantin Noica pe poetul naţional MIHAI EMINESCU şi 5 ani de când această zi este sărbătorită ca Zi a Culturii Naţionale. Mihai Eminescu reprezintă culmea cea mai înaltă a puterii de creaţie artistică a poporului român. „Într-un fel, Eminescu e sfântul preacurat al ghiersului românesc (…) Fiind foarte român, Eminescu e universal”, spunea Tudor Arghezi. Prin creaţia sa literară incomparabilă Eminescu este nemuritor, O dovedesc valurile manifestărilor culturale în numele lui, care se amplifică an de an. Versurile sale au fost citite în aproape toate colţurile lumii, a fost tradus în 60 de limbi de pe toate continentele. Primele traduceri ale operei sale poetice au fost în limba germană, chiar de Regina Carmen Sylva, care l-a chemat la Palatul Peleş pe Eminescu pentru a-l determina să colaboreze la proiectele ei culturale. Traducerilor în limba germană li s-au adăugat şi cele în franceză, engleză, spaniolă, portugheză, italiană, maghiară, ucraineană, găgăuză, dar şi în chineză, japoneză, arabă, hindi, sanscrită şi chiar în Esperanto.
Ca recunoaştere a universalităţii sale, la 100 de ani de la moartea poetului naţional, anul 1989 a fost declarat de UNESCO, “Anul internaţional Eminescu”, şi tot UNESCO a decis ca Mihai Eminescu să fie declarat poetul anului 2000. Cu poemul “Luceafărul”, la care marele poet a lucrat nouă ani şi jumătate, realizând zeci de variante şi peste 3000 de modificări, Eminescu a intrat, în februarie 2009, în Guinness Book of Records, cea mai reprezentativă poezie a operei lirice eminesciene, cu cele 98 de strofe ale sale, fiind omologată drept cel mai lung poem de dragoste.
Pe planeta Mercur – aflată la cea mai mică distanţă de Soare, există un loc numit: Craterul Eminescu. Acesta a fost studiat de sonda spaţială Messenger în 2008, iar cercetările au fost prezentate de specialiştii NASA la cea de a 41-a întâlnire a “Lunar and Planetary Science Conference”, din 2010. Echipa Messenger a fost, de altfel, cea care a propus acest nume la International Astronomical Union (IAU) – singurul organism abilitat să oficializeze denumirile corpurilor cereşti. Motivaţia a fost una simplă şi clară: “Craterul a fost numit în onoarea lui Mihai Eminescu, un poet desăvârşit şi influent, care până astăzi este considerat poetul naţional al României”, scrie pe site-ul NASA.
Ziua de 15 ianuarie a fost declarată Ziua Culturii Naţionale, potrivit unei propuneri înaintată Parlamentului de Academia Română. La propunerea secţiei de Filologie şi Literatură a Academiei Romane, condusă de academicianul Eugen Simion, membrii Academiei Romane au aprobat, în 2009, ca ziua de 15 ianuarie să fie declarată Ziua Naţională a Culturii Române. Eugen Simion afirma că Eminescu este “un poet în care românii îşi regăsesc multe din idealurile lor morale şi spirituale” şi de aceea e considerat poet naţional. De asemenea el afirma despre poet că „ar fi meritat un Nobel pentru literatură, dar acest premiu nu se acordă postum”.
La iniţiativa unui număr de 50 de senatori şi deputaţi PSD şi PNL, care au motivat că multe ţări europene, printre care Spania, Portugalia, Italia au stabilit ca ziua naşterii poetului naţional să fie ziua culturii, plenul Senatului a aprobat în 6 septembrie 2010, iar Camera Deputaţilor pe 16 noiembrie 2010, un proiect de lege prin care ziua de naştere a lui Mihai Eminescu a devenit „Ziua Culturii Naţionale”. „Românii văd în Eminescu, de aproape un secol şi jumătate, un poet reprezentantiv pentru spiritualitatea şi forţa lor de creaţie. (…) Este justificat în acest caz să legăm ziua culturii naţionale de numele poetului în care vorbitorii de limba română de pretutindeni văd în el o expresie a spiritualităţii lor”, se arăta în expunerea de motive a proiectului. Tot în acea expunere se afirma că „Ziua Culturii Nationale va fi o zi în care nu numai celebrăm un mare creator, dar şi o zi de reflecţie asupra culturii române, în genere, şi a proiectelor culturale de interes naţional”. Preşedintele Traian Băsescu a semnat la 6 Decembrie 2010 decretul pentru promulgarea Legii nr. 238, aceasta fiind publicată în Monitorul Oficial 831 din 13 decembrie 2010. Potrivit legii, Guvernul României, prin intermediul Ministerului Culturii, va sprijini material şi financiar organizarea de manifestări publice şi alte evenimente în scopul promovării culturii româneşti, iar posturile publice de radio şi televiziune sunt obligate să reflecte în mod adecvat evenimentul. Există precedente pentru această sărbătoare şi în alte ţări europene, în Spania, Ziua culturii a fost fixată de ziua morţii lui Miguel de Cervantes, iar în Portugalia, de ziua de naştere a lui Luis de Camoes. Şi în Republica Moldova ziua de naştere a lui Mihai Eminescu este Ziua Culturii Naţionale. Astăzi în întreaga ţară şi în multe ţări, printre care Austria, Belgia, Italia, Portugalia, SUA, Suedia, Ungaria, au loc manifestări prilejuite de această zi.
