RADOR ( 16 ianuarie 2015)
***
Banca Mondială a înrăutăţit prognoza de creştere a economiei mondiale la 3% în 2015 şi 3,3% în 2016, de la 3,4% şi, respectiv, 3,5%, estimări realizate în iunie 2014, potrivit raportului bianual „Global Economic Prospects”.
„Preţul mai scăzut al ţiţeiului, care ar urma să se menţină în 2015, a redus inflaţia pe plan mondial şi va duce probabil la o întârziere a majorării ratelor dobânzilor în statele dezvoltate. Aceste evoluţii creează o oportunitate pentru ţările care importă ţiţei, cum ar fi China şi India”, consideră Banca Mondială. Instituţia a avertizat că statele exportatoare de ţiţei, cum ar fi Rusia, vor fi afectate de declinul preţului la ţiţei. Banca Mondială estimează că PIB-ul Rusiei se va contracta cu 2,9% anul acesta şi va creşte cu doar 0,1% anul viitor.
Zona euro ar urma să înregistreze un avans de 1,1% în 2015 şi de 1,6% în 2016 şi 2017, în timp ce Japonia va înregistra o expansiune de 1,2% anul acesta şi de 1,6% anul viitor.
Banca Mondială a îmbunătăţit prognoza de creştere a economiei SUA la 3,2% în 2015, de la 3% estimat în iunie. Avansul se va modera la 3% în 2016 şi la 2,4% în 2017.
PIB-ul Chinei ar urma să urce cu 7,1% în 2015, cu 7% în 2016 şi cu 6,9% în 2017, pe fondul retragerii graduale a măsurilor de stimulare fiscală.
Banca Mondială estimează că economia românească va creşte cu 2,9% în acest an, după un avans de 2,6% în 2014. BM a revizuit în scădere uşoară, la 2,6%, estimările privind creşterea economică înregistrată anul trecut de România, după ce, în octombrie 2014, instituţia prognoza un avans de 2,7%. Încetinirea economiei româneşti de la 3,5% în 2013 până la 2,6% în 2014 va fi urmată, potrivit raportului elaborat de Banca Mondială, de o accelerare a creşterii până la 2,9% în acest an, urmată de un avans de 3,2% în 2016 şi unul de 3,9% în 2017.
La nivel regional, Banca Mondială estimează că avansul în regiunea Europa emergentă şi Asia Centrală (în care este inclusă şi România) a încetinit până la 2,4% în 2014, de la 3,7% în 2013, ca urmare a unei contracţii dramatice în Ucraina, slăbiciunilor din Rusia şi din zona euro, precum şi încetinirii intrărilor de capital.
***
Declinul semnificativ al preţului ţiţeiului şi avansul mai solid al economiei SUA nu vor fi suficiente pentru a îmbunătăţi perspectivele de creştere ale economiei mondiale în acest an, a afirmat directorul general al Fondului Monetar Internaţional, Christine Lagarde.
Preţul mai scăzut al petrolului va ajuta consumul în întreaga lume dar SUA vor fi probabil singura economie importantă unde se va înregistra o creştere a consumului şi investiţiilor, a explicat şeful FMI.
***
Monedele şi acţiunile băncilor au scăzut puternic la bursele din Europa Centrală şi de Est, în urma deciziei Băncii Naţionale a Elveţiei (BNS) de a elimina pragul de 1,20 franci pentru un euro, care a sporit temerile privind capacitatea cetăţenilor de a-şi achita creditele denominate în franci elveţieni.
Leul românesc şi forintul unguresc au atins minime istorice în raport cu francul elveţian. Zlotul polonez s-a depreciat cu 16%, la 4,1968 de unităţi pentru un franc elveţian, după ce anterior înregistrase un declin de 28%. Acţiunile Getin Noble Bank SA au scăzut cu 15%, în timp ce titlurile Bank Millennium SA şi PKO Bank Polski SA au înregistrat un declin de 6,2%.
Decizia neaşteptată a Băncii Elveţiei de a elimina pragul de 1,20 franci pentru un euro va ridica costul rambursării creditelor în franci elveţieni, inclusiv a celor ipotecare. Cetăţeni din Polonia, Ungaria şi România au făcut împrumuturi în franci elveţieni deoarece ratele dobânzilor erau mai scăzute dar după criza financiară din 2008 costurile de finanţare au crescut iar creditele în franci elveţieni au fost mai dificil de achitat. Zlotul polonez, forintul unguresc, leul românesc şi leva bulgărească au înregistrat cel mai semnificativ declin faţă de francul elveţian, în rândul monedelor a 24 de state în curs de dezvoltare analizate de Bloomberg.
***
Exporturile de produse agroalimentare ale României au totalizat în primele 10 luni din 2014 4,5 miliarde de euro, în timp ce excedentul comercial a depăşit 496,5 milioane de euro la finele lunii octombrie din 2014, fiind de 2,7 ori mai mare decât valoarea înregistrată în perioada similară din 2013.
Excedentul comercial al schimburilor României de produse agroalimentare din primele 10 luni ale anului 2014 a fost de 496,5 milioane de euro, mai mare cu 314,5 milioane de euro faţă de aceeaşi perioadă din 2013, când surplusul balanţei a atins 182 milioane euro.
Produsele cu cele mai mari ponderi în total exporturi au fost grâul, ţigările, porumbul şi seminţele de floarea-soarelui, care au contribuit la obţinerea a peste jumătate din veniturile încasate. Nivelul record al excedentului comercial s-a datorat în cea mai mare măsură exporturilor de ţigări şi seminţe de rapiţă, care, raportat la aceeaşi perioadă din anul precedent, au adus venituri suplimentare de 143,6 milioane de euro şi respectiv, 143,4 milioane de euro.
Încasări semnificative s-au mai obţinut, în principal, la grâu (+66,7 milioane euro), porumb (+67,3 milioane euro), animale vii din specia ovine sau caprine (+28,9 milioane euro) şi nuci (+19,8 milioane euro).
Comparativ cu primele 10 luni din 2013, au scăzut exporturile de seminţe şi ulei de floarea-soarelui, cu 100,9 milioane de euro, şi respectiv, cu 21,3 milioane de euro, precum şi la carnea de pasăre cu 15,1 milioane de euro.
Creşterea importurilor la o serie de produse precum tutun brut +29,3 milioane euro, carne de pasăre +23,9 milioane euro ş.a.) a fost compensată parţial prin scăderea achiziţiilor de zahăr (-56,6 milioane euro), ţigări (-22,2 milioane euro), porumb (-14,3 milioane euro) şi grâu (-10,2 milioane euro).
Uniunea Europeană a fost principalul partener în comerţul agroalimentar al României. Astfel, în primele 10 luni din anul 2014, livrările de produse agroalimentare către această destinaţie au avut o pondere de 59,4%, iar achiziţiile din statele membre au deţinut 81,4%.
***
OMV Petrom şi Exxon Mobil evaluează, în prezent, dimensiunea şi viabilitatea comercială a zăcământului de gaze descoperit de sonda de explorare Domino-1, în anul 2012, urmând ca volumul exact de gaze să fie cunoscut abia la finalizarea programului de evaluare, respectiv peste un an sau doi.
În 2012, ExxonMobil şi OMV Petrom au anunţat descoperirea unui important zăcământ de gaze naturale cu sonda Domino-1 în zona de mare adâncime a blocului Neptun, în sectorul românesc al Mării Negre. Potrivit OMV, Sonda Domino-1 a întâlnit o acumulare de gaze naturale de 70,7 metri, estimările preliminare evaluând acumularea la 42 până la 84 de miliarde de metri cubi.
Reprezentantul OMV a spus că renunţarea la proiectele gazoductelor South Stream şi Nabucco nu va avea un impact asupra grupului austriac. Peste 10 ani va fi o conductă.
OMV Petrom este cel mai mare grup petrolier integrat din Europa de Sud-est, cu o producţie anuală de ţiţei şi gaze de 66 milioane bep. Grupul are o capacitate de rafinare de 4,2 milioane tone anual şi deţine o centrală electrică de înaltă eficienţă de 860 MW şi un parc eolian de 45 MW. Pe piaţa distribuţiei de produse petroliere, OMV Petrom este prezent pe pieţele din România şi ţările învecinate prin intermediul a circa 800 de benzinării.
OMV, cea mai mare companie industrială listată din Austria, deţine 51,01% din acţiunile OMV Petrom, iar statul român, prin Ministerul Economiei, deţine 20,64%, Fondul Proprietatea 18,99% şi alte 9,36% dintre acţiuni se tranzacţionează liber la Bursa de Valori Bucureşti.
***
Excedentul balanţei comerciale a Chinei a crescut cu aproape 50% în 2014 până la valoarea record de 382 miliarde de dolari. Potrivit datelor publicate de Administraţia vamală chineză, anul trecut exporturile gigantului asiatic au crescut cu 6,1%, până la 2.340 miliarde de dolari (mai puţin faţă de avansul de aproape 8% înregistrat în 2013), în timp ce importurile au crescut cu 0,4% până la 1.960 miliarde de dolari (după un avans de peste 7% în 2013). Rezultatul este un excedent al balanţei comerciale de 382,46 miliarde de dolari, cea mai mare cifră înregistrată vreodată şi o creştere de 47,2% comparativ cu 2013.
Cu toate acestea schimburile comerciale ale Chinei au crescut cu doar 3,4% în 2014 comparativ cu 2013, mult sub obiectivul autorităţilor de la Beijing care mizau pe o creştere de 7,5%. Anul trecut a fost, de altfel, al treilea an consecutiv în care ţinta oficială privind creşterea schimburilor comerciale a fost ratată.
Cifrele privind balanţa comercială vin într-un moment în care economia chineză pune punct unui an 2014 dezamăgitor pe fondul încetinirii creşterii economice, scăderii preţurilor la imobiliare şi al acumulării datoriilor companiilor şi guvernelor locale. În trimestrul al treilea al anului trecut, Produsul Intern Brut al Chinei a înregistrat o creştere anuală de 7,3%, cel mai scăzut nivel din ultimii cinci ani, iar pe ansamblul anului trecut economia chineză ar putea înregistra cel mai slab avans din ultimul sfert de secol.
***
În Rusia rata inflaţiei ar urma să atingă nivelul record de 15-17% în perioada martie-aprilie 2015. În ultimele luni rata inflaţiei a crescut rapid din cauza deprecierii rublei. Avansul economiei ruse în 2014 se va situa la 0,5-0,6%, în linie cu estimările precedente.
Banca Centrală a Rusiei a majorat luna trecută dobânda de politică monetară, de la 10,5% la 17%, în condiţiile în care, în ultima perioadă, rubla a atins noi minime istorice în raport cu euro şi cu dolarul, pe fondul scăderii preţului petrolului şi al sancţiunilor economice occidentale. De la începutul crizei, rubla s-a depreciat cu peste 45% faţă de dolar. Analiştii consideră că majorarea ratei dobânzii la 17% este o măsură disperată, dar avertizează că situaţia s-ar putea înrăutăţi. Rata ridicată a dobânzii încetineşte ritmul de creştere al economiei ruse, care se află în pragul recesiunii.
La 8 decembrie, rata anuală a inflaţiei se situa la 9,4%, mult peste ţinta de 5,5% avută în vedere de Banca Centrală. Instituţia se aşteaptă ca inflaţia să rămână peste pragul de 8% până în primul trimestru al anului următor.
***
Rezervele valutare ale Ucrainei au coborât, anul trecut, până la 7,5 miliarde de dolari, cel mai scăzut nivel din ultimii 10 ani, suficient pentru a acoperi doar cinci săptămâni de importuri, după ce Banca centrală a fost nevoită să-şi utilizeze rezervele pentru a ajuta Guvernul să-şi plătească datoriile pentru achiziţiile de gaze naturale ruseşti.
La 1 ianuarie 2015 rezervele valutare se situau la 7,533 miliarde de dolari, în scădere cu 63% pe ansamblul anului trecut şi cu 24% mai puţin decât nivelul de 9,966 miliarde de dolari înregistrat la 1 decembrie 2014.
Rezervele valutare au scăzut cu 12,9 miliarde de dolari în ultimul an, o dovadă clară a deficitului de finanţare, şi au atins cel mai scăzut nivel de după 2005.
La finele anului 2014 Standard & Poors a coborât ratingul de ţară al Ucrainei, la CCC minus cu perspectivă negativă, cu nouă trepte sub investment grade, avertizând că nivelul îngrijorător de scăzut al rezervelor valutare ar putea declanşa intrarea în incapacitate de plată în câteva luni.
***
Spania figurează printre ţările Uniunii Europene (UE) care au înregistrat din 2008 o creştere semnificativă a numărului de persoane inactive care nu îşi caută de lucru, potrivit raportului „Situaţia anuală a Muncii şi Afacerilor Sociale în Europa”, care analizează principalele preocupări ale Uniunii Europene şi a statelor sale membre în domeniu.
Finlanda, Italia, România, Ungaria, Grecia şi Slovenia sunt celelalte state care au înregistrat o „creştere semnificativă” a acestui colectiv, care a mai sporit şi în Croaţia şi Cipru.
Potrivit CE, la nivel comunitar, în timpul anilor de recesiune a avut loc o creştere „limitată” a aşa-numiţilor „muncitori deprimaţi”, adică a persoanelor inactive care nu mai intră în categoria „şomer”, pentru că nu-şi caută activ de lucru deşi doresc să muncească şi sunt disponibili. Numărul lor a crescut în UE de la 7,4 milioane în anul 2008 la 9,3 mililoane în anul 2013, ajungând să reprezinte de la 3,1% la 3,8% din forţa de muncă.
***
Gazprom a avertizat că sunt posibile întreruperi în aprovizionarea cu gaze a Uniunii Europene (UE) prin Ucraina, în ciuda acordului interimar ruso-ucrainean cu privire la rezolvarea litigiului legat de gaz . Gazprom a avertizat UE că va trebui ca din resurse proprii să-şi asigure gaz până când va încheia lucrările de construcţie a gazoductului turcesc după ce s-a renunţat la proiectul South Stream. Vicepreşedintele Comisiei Europene, Maros Sefcovic, a fost la Moscova, într-o vizită care a fost dedicată construirii unei conducte de gaz pe teritoriul turcesc până la graniţa Uniunii Europene. „Gazoductul turcesc va fi singura conductă prin care se vor livra 63 de miliarde de metri cubi de gaz rusesc, cantitate care în prezent trece prin Ucraina. Nu există alte posibilităţi”, se menţionează în comunicatul Gazprom după întâlnirea pe care a avut-o cu Sefcovic.
***
Opel a anunţat că noul model compact Karl va fi vândut în Germania la preţul de 9.500 euro (11.100 dolari), în încercarea de a recupera o parte din cota de piaţă pierdută în faţa rivalilor care oferă maşini mai ieftine, inclusiv Dacia şi Skoda, şi pentru a recâştiga clienţii brandului Chevrolet, care nu se va mai comercializa în Europa.
Opel, divizie a grupului american General Motors (GM), a prezentat în decembrie noul model Karl, pe segmentul entry-level, care poate fi comandată începând cu 19 ianuarie. Numele noului model a fost ales pentru a-l omagia pe unul dintre fii fondatorului companiei, Adam Opel. Lansarea vine ca urmare a planurilor GM de a reveni pe profit în Europa până în 2016.
Modelul Karl, care va fi produs în Coreea de Sud, este mai ieftin decât Corsa, care se vinde cu aproximativ 12.000 de euro. În Marea Britanie modelul va fi comercializat sub numele Viva de către Vauxhall, deţinut tot de GM.
***
PSA Peugeot Citroen, al doilea producător auto din Europa, a înregistrat în 2014 prima creştere a vânzărilor din ultimii patru ani, după ce China a devenit cea mai mare piaţă a companiei, depăşind Franţa. În 2014, livrările companiei franceze au urcat cu 4,3%, la 2,94 milioane de vehicule, de la 2,82 milioane de unităţi în 2013, pe fondul majorării cererii pentru maşinile de teren 2008 şi 3008 şi a break-ului 308. Totuşi nivelul vânzărilor este încă cu 18% mai redus decât în 2010, când Peugeot raporta livrări record de 3,6 milioane de vehicule.
Pe piaţa chineză, vânzările PSA Peugeot Citroen au crescut anul trecut cu 32%. De asemenea, livrările în afara Europei au reprezentat anul trecut 60% din total, a anunţat compania franceză. În mai, grupul chinez Dongfeng a achiziţionat o participaţie de 14% în Peugeot pentru a ajuta la redresarea companiei franceze.Peugeot şi Dongfeng vor să vândă anual 1,5 milioane de vehicule în China până în 2020. Anul trecut, livrările Peugeot în această ţară s-au ridicat la 734.100 unităţi.
Peugeot a anunţat reducerea costurilor prin restructurarea operaţiunilor din Rusia şi America Latină.
Vânzările Peugeot în Europa au crescut anul trecut cu 8%, la 1,76 milioane de vehicule, în timp ce în Franţa s-au livrat aproximativ 637.700 unităţi. În schimb, livrările în regiunea Eurasia (care include Rusia şi Ucraina) au scăzut cu 41%, la 43.800 vehicule, iar în America Latină vânzările au înregistrat un declin de 34%, la 200.000 de vehicule.
***
Volvo Cars, constructorul auto suedez deţinut de un grup chinez, intenţionează să exporte în SUA un sedan produs în China şi de asemenea analizează posibilitatea construirii unei uzine în SUA. Ambele măsuri sunt destinate să relanseze vânzările Volvo pe piaţa din SUA, care anul trecut au scăzut cu 8% până la 56.371 vehicule. SUA a fost mult timp cea mai mare piaţă a Volvo dar în 2014 a fost detronată de China, unde anul trecut au fost vândute 81.221 de vehicule Volvo, în creştere cu 33%.
Modelul vizat pentru exportul în SUA este Volvo S60L, o versiune alungită a sedanului S60, dezvoltat iniţial pentru consumatorii chinezi înstăriţi. Volvo se aşteaptă să vândă în acest an pe piaţa din SUA aproximativ 1.500 de maşini S60L produse în China, comparativ cu 26.000 de unităţi în China. S60L oferă un spaţiu generos pentru locurile din spate, un lucru cerut cu insistenţă de consumatorii americani. Automobilul va fi produs la uzina Volvo din Chengdu, China, şi va fi prezentat la Salonul auto de la Detroit.
Volvo intenţionează să lanseze şapte noi produse până în 2018 şi să-şi majoreze vânzările pe piaţa din SUA până la 100.000 de unităţi pe an.
Producătorii auto chinezi au societăţi mixte cu marii jucători mondiali precum General Motors, Volkswagen sau Ford şi în prezent exportă autovehicule în America latină, Orientul Mijlociu şi alte pieţe emergente. Mai multe mărci auto chineze şi-au exprimat interesul de a intre pe pieţele dezvoltate însă până acum nu au îndeplinit standardele de emisii poluante şi siguranţă impuse de autorităţile americane.
În 2010 concernul chinez Zhejiang Geely Holding a cumpărat Volvo Cars de la grupul american Ford Motor Company pentru aproximativ 1,3 miliarde de euro.
***
Huawei Technologies, cel mai mare producător chinez de echipamente de telecomunicaţii, a înregistrat o creştere de 17% a profitului operaţional în 2014, ajungând la 33,9 miliarde de yuani (5,47 miliarde de dolari), datorită extinderii serviciilor 4G pe plan global.
Veniturile au urcat anul trecut cu 20%, la 287 – 289 miliarde de yuani (46 – 47 miliarde de dolari), datorită majorării vânzărilor de smartphone-uri cu 32%, în special pe pieţele emergente.
Marja profitului operaţional al Huawei în 2014 este de 12%, în linie cu nivelul din 2013, iar compania va continua să investească 10% din venituri în activităţi de cercetare-dezvoltare (R&D). Anul trecut cheltuielile R&D au urcat cu 28%, la 39,5-40,5 miliarde de yuani (6,5-6,6 miliarde de dolari).
Huawei a fost al treilea producător de smartphone-uri la nivel global în trimestrul trei din 2014, conform companiei de cercetare de piaţă Garner. Compania, care obţine 75% din venituri din afara Chinei, se aşteaptă la o creştere anuală a vânzărilor de cel puţin 10% până în 2017. În prezent, Huawei este unul dintre cei mai mari producători de smartphone-uri din lume.
***/Victor Ionescu
