Luni, 19 ianuarie, debutează la Melbourne primul turneu de Mare Şlem al anului 2015 – Australian Open. Cinci românce se află în competiţia pentru titlul feminin din acest an. Numele sub care mai este cunoscut turneul de tenis este „The Happy Slam” (Turneul fericit), datorat faptului că jucătorii se află într-o stare bună de spirit după ce au petrecut sărbătorile alături de familie, dar şi datorită premiilor tot mai consistente
Prima ediţie a avut loc în 1905
Australian Open este unul dintre cele patru turnee de Mare Şlem (turneele de prim rang din circuitele de tenis masculin, ATP şi feminin, WTA), desfăşurat începând cu 1905. Suprafaţa de joc este Rebound Ace (ciment sau asfalt acoperit cu cauciuc şi fibră de sticlă).
Turneul se desfăşoară în luna ianuarie (fiind astfel primul din seria celor de Mare Şlem pe parcursul sezonului), pe durata a două săptămâni, fiind găzduit de complexul Melbourne Park, de la Melbourne (în trecut s-a desfăşurat la Complexul Kooyong din Melbourne, suprafaţa de joc fiind iarba).
Principalele arene ale complexului sunt Rod Laver Arena, cu o capacitate de 14.820 de locuri şi Hisense Arena cu o capacitate maximă de 11.000 de locuri.
Australian Open este organizat de Tennis Australia, fosta Lawn Tennis Association of Australia (LTAA) şi s-a desfăşurat pentru prima oară pe Warehouseman’s Cricket Ground din St Kilda Road, Melbourne în 1905.
Numele de „Australian Open” a fost stabilit în 1969
Turneul a fost denumit iniţial The Australasian Championships devenind apoi Australian Championships în 1927 şi Australian Open din 1969. Din 1905, Australian Open s-a disputat în cinci oraşe australiene şi două oraşe neozeelandeze după cum urmează: Melbourne (de 50 de ori), Sydney (de 17 ori), Adelaide (de 14 ori), Brisbane (de 8 ori), Perth (de 3 ori), Christchurch (în 1906) şi Hastings (în 1912).
În 1972, când s-a decis ca turneul să se desfăşoare în fiecare an în acelaşi oraş, Kooyong Lawn Tennis Club din Melbourne a fost locul ales deoarece acest oraş atrăgea suport financiar şi logistic mai substanţial.
Melbourne Park (fost Flinders Park) a fost construit la timp pentru a găzdui turneul din 1988, întrucât Kooyong devenise insuficient pentru amploarea evenimentului. Mutarea în Melbourne Park a fost un succes imediat, numărul de spectatori crescând cu 90% în 1988 (266.436) faţă de ediţia anterioară desfăşurată la Kooyong (140.000).
În anii ’20, călătoria cu vaporul din Europa până în Australia dura aproximativ 45 de zile
Din cauza distanţei mari până la locul de disputare, la început foarte puţini jucători străini se înscriau la turneu. În anii 1920, călătoria cu vaporul din Europa până în Australia dura aproximativ 45 de zile. Primii jucători care au venit cu avionul în Australia au fost echipa de Cupa Davis a Statelor Unite, în noiembrie 1946. Chiar în interiorul ţării, călătoria nu era uşoară. Când turneul s-a ţinut la Perth, nimeni din Victoria sau din New South Wales nu a parcurs cu trenul distanţa de aproximativ 3.000 km între coasta de vest şi cea de est. În Christchurch în 1906, din 10 participanţi, doar doi erau australieni, iar turneul a fost câştigat de un neozeelandez.
Primele turnee ale Australasian Championships au suferit din cauza competiţiei celorlalte turnee australasiatice şi, înainte de 1905, fiecare stat al Australiei şi Noua Zeelandă aveau fiecare propriul campionat, primul fiind organizat în 1880 la Melbourne şi denumit Campionatul Coloniei Victoria. În acei ani, de departe cei mai buni doi jucători— australianul Norman Brookes (al cărui nume îl poartă astăzi trofeul turneului de simplu masculin) şi neozeeleandezul Anthony Wilding— aproape că nu au participat la turneu.
Până în 1969, numeroşi jucători nu jucaseră niciodată în campionatele australiene: Renshaw, Doherty, William Larned, Maurice McLoughlin, Beals Wright, Bill Johnston, Bill Tilden, René Lacoste, Henri Cochet, Bobby Riggs, Jack Kramer, Ted Schroeder, Pancho Gonzales, Budge Patty, Manuel Santana, Jan Kodes şi alţii, în vreme ce Brookes, Ellsworth Vines, Jaroslav Drobny, Manuel Orantes, Ilie Năstase la 35 de ani şi Bjorn Borg au participat o singură dată.
Începând cu 1969, când s-a ţinut primul Australian Open la Milton Courts în Brisbane, turneul a fost deschis tuturor jucătorilor, inclusiv profesioniştilor care nu aveau drept de joc în circuitul tradiţional. Totuşi, cu excepţia ediţiilor din 1969 şi 1971, mulţi dintre cei mai buni jucători au lipsit de la acest turneu până în 1982, din cauza distanţei, a datei neconvenabile (în preajma Crăciunului şi a Anului Nou) şi a premiului redus.
În 1983, s-au înscris la turneu Ivan Lendl, John McEnroe, şi Mats Wilander. Wilander a câştigat la simplu, după care a câştigat ambele meciuri de simplu din finala Cupei Davis din acel an, desfăşurată la Kooyong la puţin timp după turneu.
Înainte de perioada Melbourne Park, datele turneului fluctuau şi ele, mai ales în primii ani din cauza unor evenimente excepţionale sau în funcţie de clima din diversele locuri unde se juca. De exemplu, imediat după primul război mondial, turneul din 1919 s-a ţinut în ianuarie 1920, turneul din 1920 disputându-se imediat după aceea, în martie, iar turneul din 1923 din Brisbane s-a disputat iarna, în august, când vremea era mai puţin caldă şi umedă.
După ce un prim turneu din 1977 s-a disputat în decembrie 1976 – ianuarie 1977, organizatorii au decis să mute turneul mai târziu cu câteva zile şi apoi s-a organizat un nou turneu din 1977 (ce a luat sfârşit la 31 decembrie), dar acesta nu a mai atras cei mai buni jucători.
Între 1982 şi 1985, turneul s-a jucat în mijlocul lunii decembrie, după care s-a hotărât mutarea următorului turneu la jumătatea lunii ianuarie (ianuarie 1987) şi astfel în 1986 nu s-a ţinut niciun turneu. Din 1987, data Australian Open nu s-a mai modificat.
Unii jucători de top, inclusiv Roger Federer şi Rafael Nadal, au spus că turneul se ţine prea curând după sărbătorile de Crăciun şi Anul Nou, şi că astfel jucătorii nu ating forma de vârf în acea perioadă, exprimându-şi dorinţa ca turneul să fie mutat în februarie.
Cu toate acestea, unul din numele sub care este cunoscut turneul este „The Happy Slam”, datorat faptului că jucătorii se află într-o stare bună de spirit după ce au petrecut sărbătorile alături de familie, dar şi datorită premiilor tot mai consistente.
Schimbarea locului de disputare s-a discutat în 2008, când autorităţile din New South Wales şi-au arătat dorinţa de a prelua organizarea turneului, la Glebe Island (Sydney) începând cu 2016, când expiră contractul cu Melbourne.
Wayne Kayler-Thomson, preşedintele Victorian Events Industry Council, a răspuns ferm cerând ca Melbourne să păstreze evenimentul, şi, într-un atac la adresa autorităţilor din New South Wales, a spus că, „este o dezamăgire că cei din New South Wales nu pot să fie originali şi să-şi caute nişte evenimente ale lor, în loc să încerce să canibalizeze alte oraşe australiene.”
Cinci românce la Australian Open 2015
România are cinci reprezentante pe tabloul feminin de simplu în primul turneu de Grand Şlem al sezonului 2015, Australian Open: Simona Halep, Irina Begu, Monica Niculescu, Alexandra Dulgheru şi Sorana Cîrstea.
Conform tragerii la sorţi, Simona Halep va debuta în faţa italiencei Karin Knapp, locul 51 mondial. Jucătoarea din Constanţa, numărul 3 mondial şi cap de serie nr. 3 la Melbourne ar putea juca în turul al doilea cu o altă româncă, Alexandra Dulgheru, dacă amândouă trec de primul tur. Alexandra o va întâlni în primul meci pe Jarmila Gajdosova din Australia.
Sorana Cîrstea, va debuta împotriva unei jucătoare venite din calificări, însă în turul doi, o aşteaptă un meci cu Maria Şarapova.
Irina Begu începe turneul de la Melbourne împotriva favoritei numărul 9, Angelique Kerber, iar Monica Niculescu se va confrunta cu australianca Samantha Stosur, cap de serie nr.20.
Simona Halep, favorita numărul 3
„Ascensiunea Simonei Halep în top a fost pe cât de rapidă, pe atât de impresionantă. În 2014, ea a realizat performanţă după performanţă, parcă fără să respire. Ciudat pare că, pentru o jucătoare care era în afara top 50 în iulie 2013, acum următorul obiectiv cu siguranţă este un titlu de Mare Şlem”, au scris reprezentanţii WTA pe site-ul oficial.
Simona Halep a câştigat turneul WTA de la Shenzhen la începutul acestui an, dar a declarat ulterior forfait pentru turneul de la Sydney, unde era principala favorită, din cauza unei gastroenterite.
„Mă simt bine acum. Sunt aproape 100% recuperată. Mai am două zile. Am dormit bine, am mâncat foarte bine, aşa că sunt pregatită să încep acest turneu” – a spus Simona Halep în interviul oficial dinaintea Australian Open despre recuperarea după problemele medicale de la Sydney.
Karin Knapp, adversara Simonei Halep în primul tur la Australian Open pare o jucătoare modestă, care până la 27 de ani a reuşit să câştige un singur turneu, iar cea mai bună poziţie a ei în clasamentul WTA a fost 35. Knapp este însă într-o creştere de formă. La ediţia precedentă a Australian Open, tenismena italianca a fost la un pas de a o elimina pe Maria Sharapova, în turul II. Partida dintre Simona Halep şi Karin Knapp va avea loc la începutul săptămanii viitoare. Halep şi Knapp nu au mai fost adversare până în prezent.
Americanca Serena Williams, principala favorită a Australian Open 2015, va debuta contra belgiencei Alison Van Uytvanck.
Simona Halep nu a câştigat până acum un turneu de Mare Şlem, dar a ajuns anul trecut în finala de la Roland Garros, unde a fost învinsă în trei seturi de rusoaica Maria Sharapova.
Lista capilor de serie din circuitul WTA:
1. Serena Williams (SUA)
2. Maria Sharapova (Rusia)
3. Simona Halep (Romania)
4. Petra Kvitova (Cehia)
5. Ana Ivanovic (Serbia)
6. Agnieszka Radwanska (Polonia)
7. Eugenie Bouchard (Canada)
8. Caroline Wozniacki (Danemarca)
9. Angelique Kerber (Germania)
10. Ekaterina Makarova (Rusia)
11. Dominika Cibulkova (Slovacia)
12. Flavia Pennetta (Italia)
13. Andrea Petkovic (Germania)
14. Sara Errani (Italia)
15. Jelena Jankovic (Serbia)
16. Lucie Safarova (Cehia)
17. Carla Suarez Navarro (Spania)
18. Venus Williams (SUA)
19. Alize Cornet (Franta)
20. Samantha Stosur (Australia)
21. Shuai Peng (China)
22. Karolina Pliskova (Cehia)
23. Anastasia Pavlyuchenkova (Rusia)
24. Garbine Muguruza (Spania)
25. Barbora Zahlavova Strycova (Cehia)
26. Elina Svitolina (Ucraina)
27. Svetlana Kuznetova (Rusia)
28. Sabine Lisicki (Germania)
29. Casey Dellacqua (Australia)
30. Varvara Lepchenko (SUA)
31. Zarina Dias (Kazahstan)
32. Belinda Bencic (Elveţia)
Premii record de 27,5 milioane de euro la ediţia din 2015
Organizatorii primului turneu de Mare Şlem al anului au anunţat premii record, în valoare de 27,5 milioane de euro (40 de milioane de dolari australieni).
Astfel, învingătorii turneului (atât la masculin, cât şi la feminin) vor încasa un cec în valoare de 2,13 milioane de euro fiecare.
În 2014, competiţia a avut premii totale în valoare de 33 de milioane de dolari australieni. Dacă Simona Halep va atinge performanţele din 2014, când a ajuns în sferturile de finală, atunci ea va câşiga cu 70.000 dolari mai mult, respectiv 340.000 dolari (235.400 euro).
La Australian Open, premiile s-au dublat in ultimele şapte editii, iar un sportiv care va pierde în runda inaugurală va încasa un cec de 23.700 de euro.
Surse: www.ausopen.com, www.wtatennis.com, „Australian Tennis Open History”- Jazzsports, Ziare.com, Hotnews.ro, Ziua de Constanţa, Onlinesport.ro
Documentarea: Bianca Ioniţă
