În fiecare an, în perioada 19-26 ianuarie – în cea de-a treia săptămână a lunii – în emisfera nordică, sau în preajma Cincizecimii în sud – au loc, în întreaga lume, manifestări care marchează Săptămâna (octava) de rugăciune pentru unitatea creştinilor, în care bisericile organizează seri de rugăciune pentru unitatea creştină.
Scopul principal al manifestării este acela de a aduce laolaltă rugăciunile ortodocşilor, romano-catolicilor, protestanţilor, armenilor, anglicanilor şi evanghelicilor, care, deşi despărţiţi de secole, în dispute şi controverse fără sfârşit, demonstrează unitatea în credinţă şi rugăciune. În cadrul acestor manifestări organizate în marile oraşe din întreaga lume, ca şi în cele din România, sunt citite texte din Vechiul şi Noul Testament, sunt cântate imne şi piese muzicale creştine, se ţin cuvântări şi este oferită mărturia participării lumii la un scop filantropic comun în vederea accentuării exigenţei unităţii între creştini.
Cu ocazia acestui moment de rugăciune, în fiecare an, se realizează o broşură care propune un model de celebrare ecumenică a cuvântului lui Dumnezeu.
În fiecare an, pregătirea textului care însoţeşte celebrările este încredinţat unui grup ecumenic dintr-o ţară diferită. Dacă în anul 2014, de redactarea textului s-a ocupat un grup de reprezentanţi din diferite părţi ale Canadei, reunit la invitaţia Centrului Canadian pentru Ecumenism şi a Centrului pentru Ecumenism „La Prairie”, în 2015 creștinii din Brazilia, o țară profund religioasă, au formulat textele pentru această săptămână de solidaritate si rugăciune, a cărei temă este inspirată din textul scripturistic „Atunci a venit o femeie din Samaria să scoată apă. Iisus i-a zis: Dă-Mi să beau” (Evanghelia după Ioan capitolul 4, versetul 7).
Unitatea creştinilor – scurtă cronologie
După Marea Schismă din anul 1054, ce a împărțit creștinismul în două mari ramuri, vestică (catolică) și estică (ortodoxă), au existat încercări nenumărate de apropiere a bisericilor din întreaga lume. Sunt cunoscute marile încercări de unire între Biserica ortodoxă şi Biserica Catolică din 1274 la Conciliul din Lyon, când s-a încercat unirea grecilor cu latinii, mai târziu tentativa din 1438-1439 de la Conciliul din Florenţa cu acelaşi scop, care însă nu au dus decât la rezultate parţiale. Au urmat paşi mult mai concreţi în direcţia apropierii dintre biserici:
- 1740 – în Scoția a luat ființă o mișcare penticostală cu legături în America de Nord, care adresa tuturor mesajul de reînnoire a credinței pentru care invita la rugăciune pentru și în comuniune cu toate bisericile.
- 1820 – reverendul James Haldane Stewart a publicat “Sugestii pentru unirea generală a creștinilor prin revărsarea Duhului Sfânt” (“Hints for the General Union of Christians for the Outpouring of the Spirit”).
- 1840 – reverendul anglican Ignatius Spencer, intrat apoi în comuniune deplină cu Biserica Romei, a propus instituirea “Uniunii de rugăciune pentru unitate”.
- 1867 – în Preambulele rezoluțiilor sale, la prima întrunire a episcopilor anglicani de la Lambeth, se sublinia importanța rugăciunii pentru unitatea creștinilor.
- 1894 – Papa Leon al XIII-lea încuraja oficial “Octava de rugăciune pentru unitatea creștinilor” în contextul Rusaliilor (Penticostal).
- 1908 – Celebrarea “Octavei de rugăciune pentru unitatea Bisericii” la inițiativa reverendului Paul Francisc Wattson, pastor și fiu de pastor anglican din America, care mai apoi a intrat în comuniune deplină cu Biserica Romei.
- 1926 – Mișcarea catolică „Fede e Costituzione” („Credință și Constituțiune”) începe publicarea „Sugestiilor pentru Octava de rugăciune pentru Unitatea Creștinilor”.
- 1933-1935 – în Franța, abatele Paul Couturier, promovează „Săptămâna universală de rugăciune pentru unitatea creștinilor”, discursul său bazându-se pe rugăciunea pentru “unitate voită de Isus și cu mijloacele voite de El”.
- 1958 – Centrul “Unitatea creștină” din Lyon, Franța, începe pregătirea materialului pentru Săptămâna de rugăciune în colaborare cu comisia „Fede e Costituzione” a Consiliului ecumenic al bisericilor.
- 1964 – La Ierusalim, Papa Paul al VI-lea și patriarhul Athenagoras I s-au rugat împreună rugăciunea lui Isus “ca toți să fie una” (Evanghelia după Ioan 17, 21).
- 1964 – Decretul asupra ecumenismului al Conciliului Vatican al II-lea, sublinia cu insistență că rugăciunea este sufletul mișcării ecumenice, și încurajează observarea și practicarea Săptămânii de rugăciunii pentru unitate.
- 1966 – Comisia „Fede e Costituzione” a Consiliului ecumenic al bisericilor și Secretariatul pentru promovarea unității creștine (actualul Consiliu Pontifical pentru promovarea unității creștine) hotărăsc pregătirea, dimpreună, an de an, a textului oficial al rugăciunii pentru Săptămâna de rugăciune.
- 1968 – Pentru prima oară Rugăciunea pentru unitatea creștină este celebrată în baza textului elaborat în colaborare de „Fede e Costituzione” și de Secretariatul pentru promovarea unității creștine (actualul Consiliu Pontifical pentru promovarea unității creștine).
- 1975 – Pentru prima oară Rugăciunea pentru unitate se bazează pe un text pregătit de un grup ecumenic local din Australia, text care a fost supus comisiei „Fede e Costituzione” și a Secretariatului pentru promovarea unității creștine (actualul Consiliu Pontifical pentru promovarea unității creștine).
- 1988 – Materialul pentru Săptămâna de rugăciune pentru unitate este folosit pentru celebrarea de inaugurare a întemeierii Federației creștine din Malaezia (The Christian Federation of Malaysia), organism de legătură între confesiunile creștine majore din țară.
- 1989 – Prima Adunare Ecumenică Europeană de la Basel cu tema „Pace şi Dreptate”, făcându-se referire la versetul din Psalmul 84: „Dreptatea şi pacea s-au sărutat.” (Ps. 84,11). Au participat 700 de delegaţi din fiecare tară din Europa. Prima Adunare Ecumenică Europeană a făcut posibilă o primă întâlnire a creştinilor din întreaga Europă după schisma de la 1054. Adunarea a constituit un impuls pentru creştinii din blocul comunist, să-şi intensifice eforturile pentru redobândirea propriei păci şi dreptăţi. Documentul final al Adunării a fost de mare însemnătate pentru dezvoltarea ulterioară a ecumenismului în Europa.
- 1996 – Textul Săptămânii de Rugăciune este redactat cu participarea a două organisme ecumenice laice: Asociația creștină a tineretului masculin (YMCA) și Asociația creștină a tineretului feminin (YWCA).
- 1997 – A doua Adunare Ecumenică Europeană de la Graz cu tema „Reconcilierea: dar al lui Dumnezeu şi izvor de viaţă nouă”. La Adunare au participat 700 de delegaţi şi peste 10.000 de oaspeţi creştini din întreaga Europă. „Dialog” a fost cuvântul cheie al Adunării de la Graz. Şi aici a fost redactat un document final, ce a conţinut şi câteva „Recomandări” privind colaborarea viitoare în domeniul ecumenic, în Europa.
- Ianuarie 2002 – Papa cheamă toate religiile la Asissi spre a se ruga pentru pacea lumii şi unire. Participă reprezentanţi ai tuturor jurisdicţiilor ortodoxe, împreună cu protestanţi, evrei, hinduşi, budişti, musulmani, taoişti, şintoişti şi şamani africani. În timpul întrunirii, au loc două liturghii ecumenice: una pentru toate religiile şi una pentru toate denominaţiile creştine. Cea dintâi include rugăciuni în comun, invocarea tuturor zeităţilor şi forţelor, şi diferite ritualuri menite să arate unitatea, în vreme ce cea din urmă înfăţişează unitatea creştină prin împărtăşirea dintr-un potir comun.
- 2004 – A fost realizat un acord care a ajutat foarte mult la întărirea colaborării dintre creștinii de diferite confesiuni: materialul pentru Săptămâna de rugăciune a fost redactat și publicat împreună, format unic pentru versiunile engleză și franceză; opera aparține comisiei „Fede e Costituzione” (Consiliul ecumenic al bisericilor) și Consiliului Pontifical pentru promovarea unității creștine (din partea Bisericii Catolice).
- 2007, 4-9 septembrie – A III-a întrunire ecumenică europeană, etapa a IV-a, de la Sibiu
Charta oecumenica
În perioada 17-22 aprilie 2001 s-a desfăşurat la Strasbourg, Franţa, Cea de-a VII-a Întâlnire Ecumenică Europeană (European Ecumenical Encouter) având ca temă cuvintele lui Cristos: „Iată eu cu voi sunt în toate zilele, până la sfârşitul veacului” (Mt 28,20), reuniune care a fost organizată de cele două organizaţii bisericeşti creştine continentale, Conferinţa Bisericilor Europene (KEK) şi Consiliul Conferinţelor Episcopale din Europa (CCEE), conduse la acea vreme de cardinalul Miloslav Vlk, arhiepiscop de Praga, şi mitropolitul Ieremia Caligiorgis al Franţei, Spaniei şi Portugaliei pentru ortodocşii ţinând de Patriarhia Ecumenică a Constantinopolului.
România a fost reprezentată la EEE 2001 de mitropolitul ortodox Daniel Ciobotea al Moldovei şi Bucovinei, mitropolitul romano-catolic de Bucureşti Ioan Robu, mitropolitul greco-catolic Lucian Mureşan, episcopul greco-catolic de Oradea Virgil Bercea, d-na pastor Elfriede Dörr – Sibiu (reprezentantă a Bisericii Evanghelice de Confesiune Augustană), preotul Daniel Benga – cu parohie la Erlangen (Germania) şi teologul Vasile Adrian Caraba, amândoi ortodocşi, pastorul baptist Ioan Peia (reprezentând şi Alianţa Evanghelică Europeană), Vlad Naumescu, din partea Vicariatului Greco-Catolic de Bucureşti, ca delegat la Întrunirea pregătitoare a tinerilor. Biserica Ortodoxă Română a fost reprezentată la KEK de pr. Viorel Ioniţă, care a făcut parte atât din comitetul pregătitor al reuniunii cât şi din comitetul de redactare a Chartei oecumenica – documentul de bază al reuniunii de la Strasbourg.
Pe 22 aprilie, la biserica „Sf. Thomas” a avut loc ceremonia de prezentare şi semnarea documentului de bază al EEE 2001, Charta oecumenica, de către preşedintele CCEE, cardinalul Miloslav Vlk, şi de către preşedintele KEK, mitropolitul Ieremia Caligiorgis.
Actul arată că cele două organizaţii bisericeşti europene reafirmă demersul inerent Chartei şi recomandă conferinţelor episcopale (catolice) şi Bisericilor (ortodoxe, anglicane şi protestante) să o primească şi să o adapteze propriului lor context. De asemenea, Charta trebuie să promoveze la toate nivelurile vieţii Bisericii o cultură ecumenică de dialog şi colaborare şi să creeze pentru aceasta o normă obligatorie, documentul fiind începutul unui nou proces, în care diferitele Biserici îşi însuşesc şi realizează liniile directoare ale Chartei.
Programul Săptămânii de Rugăciune pentru Unitatea Creştină din Bucureşti – 19-26 ianuarie 2015:
- Luni, 19 ianuarie 2015, ora 16.00, la Catedrala patriarhală Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena din Dealul Mitropoliei;
- Marţi, 20 ianuarie 2015, ora 17.00, la Biserica Reformată Calvineum din strada Luterană 13 bis;
- Miercuri, 21 ianuarie 2015, ora 17.00, la Catedrala episcopală Greco-Catolică Sfântul Vasile cel Mare din strada Polonă 50;
- Joi, 22 ianuarie 2015, ora 17.00, la Catedrala episcopală Evanghelică Luterană din strada Luterană 1;
- Vineri, 23 ianuarie 2015, ora 17.00, la Catedrala episcopală Armeană Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil din bulevardul Carol I 43;
- Sâmbătă, 24 ianuarie 2015, ora 17.00, la Biserica Luterană din strada Badea Cârţan 10;
- Duminică, 25 ianuarie 2015, fiecare Biserică va face rugăciuni pentru unitatea creştină în cadrul slujbelor duminicale;
- Luni, 26 ianuarie 2015, ora 17.00, la Catedrala Romano-Catolică Sfântul Iosif din strada General Berthelot 17.
Să mai menţionăm că manifestări similare de rugăciune au loc, în această perioadă, şi în foarte multe oraşe din ţară.