România a avut cea mai mare creştere a lucrărilor de construcţii în luna noiembrie comparativ cu luna octombrie, 5,8%, arată datele prezentate de Oficiul european de Statistică (Eurostat).
La nivelul Uniunii Europene (UE 28), lucrările de construcţii au scăzut cu 0,2% iar în zona euro lucrările de construcţii au înregistrat o scădere de 0,1%. În rândul statelor membre, cele mai mari scăderi ale lucrărilor de construcţii s-au înregistrat în Italia ( minus 4,5%), Marea Britanie (minus 2,0%) şi Cehia (minus 1,9%) iar cele mai mari creşteri s-au înregistrat în România (5,8%), Polonia (2,5%), Suedia (2,4%) şi Spania (2,2%).
În ritm anual, luna noiembrie 2014 comparativ cu luna noiembrie 2013, lucrările de construcţii au înregistrat o creştere de 2,2% în zona euro şi un avans de 2,5% în UE. În România lucrările de construcţii au înregistrat o creştere peste media din UE, 2,7%, creşteri mai mari fiind înregistrate doar în Spania (15,9%), Suedia (12,5%), Ungaria (8,8%), Olanda (5,4%), Cehia (4,7%) şi Marea Britanie (2,8%).
***
FMI a redus estimarea de creştere a PIB-ului brazilian de la 0,3%, la 0,1% în 2014, şi de la 1,4%, la 0,3% în 2015. În 2016 perspectiva este mai bună, de creştere cu 1,5%, însă este mai mică decât cei 2,2% estimaţi în luna octombrie.
Potrivit FMI, Brazilia încheie anul 2014 cu cel mai slab rezultat în rândul BRICS (Brazilia, Rusia, India, China şi Africa de Sud). Până şi Rusia, aflată sub sancţiuni internaţionale şi afectată de scăderea preţului petrolului, stă mai bine, cu o creştere estimată de 0,6% în 2014.
***
FMI a redus şi proiecţia creşterii economiei globale la 3,5% în 2015 şi la 3,7% în 2016 – o reducere de 0,3% în ambele cazuri.
Declinul preţului petrolului slujeşte drept „injecţie” de curaj, deoarece sporeşte venitul real al oamenilor şi micşorează costurile, mai ales pentru ţările importatoare, arată raportul FMI.
FMI mizează pe relansarea economiei americane, mărind proiecţia de creştere pe 2015 de la 3,1%, la 3,6%.
***
Dacă în 2014 existau 201 milioane de şomeri în lume, anul acesta este de aşteptat o creştere cu 3 milioane. În 2019, numărul persoanelor fără un loc de muncă va ajunge la 212 milioane, estimează OIM în cel mai recent raport al său.
De la începutul crizei au dispărut 61 de milioane de locuri de muncă. Luând în calcul şi persoanele care vor intra pe piaţa muncii în aceşti 5 ani, va fi nevoie de 280 de milioane de locuri de muncă suplimentare pentru a închide această breşă provocată de criză.
Tinerii au fost cei mai afectaţi de şomaj, iar OIM indică o cifră care ajunge la 74 de milioane în 2014.
***
Relaxarea cerinţelor în sectorul bancar, subvenţii în transport, garanţii de creditare pentru firme, mai puţină birocraţie în afaceri, sunt
principalele măsuri din planul de salvare a economiei ruseşti analizat de guvern.
Industria auto va fi sprijinită de noul program de utilizare a autovehiculelor vechi ( echivalent cu programul „rabla” de la noi).
Pentru a sprijini transporturile aeriene, unde vânzarea scade dramatic, se propune TVA zero pentru cursele interne şi subvenţii pentru bilete – 30 miliarde ruble (460 milioane dolari).
Firmele, care se află într-o situaţie deosebit de grea, vor fi sprijinite cu suma de 300 miliarde ruble în acest an. Facilităti fiscale suplimentare speciale vor primi firmele din sfera economică.
Revine de asemenea problema majorării vârstei de pensionare şi reducerii ajutoarelor sociale plătite pensionarilor care lucrează.
***
Planul de recapitalizare anunţat la sfârşitul lunii decembrie de către statul rus va viza 30 de bănci. Acest plan prevede deblocarea din fondurile de stat a sumei de 1.000 de miliarde de ruble (13,3 miliarde de euro) şi ar urma să le permită instituţiilor financiare să continue să finanţeze activitatea economică într-un moment în care ţara se pregăteşte pentru o recesiune profundă.
Băncile ruse au suferit retrageri masive din partea clienţilor în momentul prăbuşirii rublei, la jumătatea lunii decembrie. Ele trebuie să facă faţă şi unei puternice scumpiri a accesului la lichidităţi, deoarece Banca Centrală a Rusiei a crescut rata dobânzilor pentru a încetini prăbuşirea monedei (-41% în raport cu dolarul în 2014).
De ajutorul de stat nu vor putea beneficia decât băncile al căror capital depăşeşte 25 miliarde de ruble (330 milioane de euro) şi care se angajează să mărească creditele acordate sectoarelor prioritare ale economiei, să limiteze creşterile de salarii ale angajaţilor proprii şi ale dividendelor acordate acţionarilor.
***
Banca Centrală a Germaniei (Bundesbank) a intensificat anul trecut repatrierea rezervelor de aur din străinătate. Conform datelor oficiale, rezervele de aur ale Germaniei sunt estimate la 3.384 tone. Statele care deţin cele mai mari rezerve de aur din lume sunt SUA şi Germania.
Anul trecut, 120 tone de aur au fost transferate la Frankfurt din străinătate: 35 tone de la Paris şi 85 tone de la New York. Timp de decenii, rezervele de aur ale Germaniei au fost păstrate în trezoreriile altor bănci centrale – în Paris, Londra şi New York. Conform Bundesbank, 1.447 tone de aur sunt stocate la Rezerva Federală a SUA, în New York, 438 tone la Banca Angliei (BoE), în Londra, 307 tone la Banca Centrală a Franţei, în Paris.
Din 2013, când a început repatrierea rezervelor de aur din străinătate, Bundesbank a relocat în ţară 157 de tone de aur ( 67 de tone de la Paris şi 90 de tone de la New York).
***
Aprecierea francului elveţian faţă de zlotul polonez reclamă măsuri extraordinare şi băncile poloneze ar trebui să-şi modifice politicile privind lichiditatea, a afirmat guvernatorul Băncii Centrale a Poloniei, Marek Belka.
Valoarea creditelor ipotecare din portofoliile băncilor poloneze se ridica la 131 miliarde de zloţi (36 miliarde de dolari) la sfârşitul lunii noiembrie, sau 46% din totalul creditelor ipotecare.
***
Renault va face investiţii masive în China, pentru a majora vânzările autovehiculelor sale produse acolo şi pentru a reduce dependenţa de piaţa europeană. La trei decenii după ce grupul german Volkswagen a devenit primul producător global care produce maşini în China ( 1984), Regia Renault a început şi ea să producă vehicule în statul asiatic(2013), valoarea investiţiei fiind de aproximativ 11 miliarde de yuani (1,4 miliarde de euro).
Anul trecut, Renault a vândut 34.000 de maşini pe piaţa chineză, faţă de 734.000 vehicule livrate de Peugeot. În iulie 2014, Renault a anunţat construirea unei fabrici în China cu o capacitate iniţială de producţie de 100.000 de vehicule, care poate fi majorată la peste 500.000 de unităţi.
***
China a început construirea unui parc naţional în deşertul Ulan Buh din Regiunea Autonomă Mongolia Interioară. Parcul va fi amplasat în centrul deşertului Ulan Buh de un milion de hectare, aşezat de-a lungul fluviului Galben, acesta fiind al optulea cel mai mare deşert din China. Parcul va ocupa 353 de hectare.
Paralel se lucrează pentru a reface aria deşertului şi a-l transforma în teren arabil, cu o centură de pădure în lungime de 191 km la extremitatea sa estică pentru a preveni extinderea acestuia.
Până acum au fost ridicate bariere de nisip pentru a stabiliza nisipul în derivă, au fost plantaţi arbuşti, copaci şi iarbă adecvate pentru deşert, cum ar fi cătina, arbustul Caragana şi răchita Salix.
***
Antrepriza care ar dori să devină principalul sponsor al Jocurilor Olimpice de vară din anul 2020 de la Tokyo ar trebui să plătească minimum 15 miliarde de yeni (aproximativ 110 milioane euro). Şapte mari firme, între care Toyota, fabricantul de bere Asahi sau operatorul de telefonie mobilă NTT Docomo, s-ar număra pe lista de candidaţi.
Firmele care vor să devină sponsor al JO din 2020 sunt repartizate în trei categorii, una singură urmând să fie reţinută din fiecare categorie.
Preţul menţionat înseamnă o uşoară creştere în raport cu preţul plătit de Coca-Cola, care a alocat 100 de milioane de dolari (86 milioane euro) pentru Olimpiada de la Londra din 2012.
Comitetul de organizare al JO-2020 speră să obţină un total de 150 miliarde yeni (1,1 miliarde euro) din ansamblul contractelor de sponsorizare. „Official Partner” va trebui să aloce 6 miliarde de yeni (44 milioane euro), în timp ce firma desemnată „Official supporter” va plăti 1- 3 miliarde de yeni.
***
O sabie gravată cu însemnele ţarului Alexandru al III-lea s-a vândut la Fontainebleau, în cadrul licitaţiei cu obiecte din colecţia lui Ludovic al II-lea de Monaco, cu 244.700 de euro, după ce, din aceeaşi colecţie, în luna noiembrie, fusese cumpărată o pălărie a lui Napoleon cu 1,8 milioane de euro.
Sabia, în întregime filigranată în argint, cu montura din alamă aurită, i-a fost oferită de ţarul Alexandru al III-lea prinţesei Iurievskaia, cea de-a doua soţie a sa, şi făcea parte din cele circa 1.000 de obiecte, majoritatea legate de istoria napoleoniană, adunate de Ludovic al II-lea de Monaco (1870 – 1949), străbunicul prinţului Albert.
Victor Ionescu
