După două luni de încercări nereuşite, principalele formaţiuni politice de la Chişinău au eşuat să se înţeleagă şi la discuţiile de ieri. În ciuda îndemnului liderilor politici europeni, negocierile au eşuat din nou ieri dimineaţă. Apoi, la ora 15:00, parlamentul s-a reunit pentru a alege preşedintele şi vicepreşedinţii legislativului şi pentru a vorbi din nou de coaliţie. Din nou eşec. Ce se întâmplă, pentru că din 2009 s-au tot acumulat tensiuni între liderii partidelor care au făcut parte până acum din coaliţia proeuropeană. Explică Armand Goşu, istoric şi specialist în spaţiul estic:
Reporter: De ce au eşuat negocierile pentru coaliţia de la Chişinău, aşa cum pare în acest moment? Chiar nu exista nicio şansă pentru această coaliţie pro-europeană şi o şansă să-i ţină departe pe comunişti?
Armand Goşu: Sigur o şansă exista, numai că noi trebuie să ţinem seama şi de faptul că în aceşti ani, mai mulţi ani, practic ddin septembrie 2009, aceste partide s-au aflat în coaliţie. În septembrie 2009, dacă ne amintim, este momentul zero, momentul în care s-a fondat prima alianţă pentru integrarea europeană. Între liderii acestor partide s-a acumulat foartă multe energie negativă, frustrări, tensiuni. Ei bine, în ultimii ani aceste tensiuni, aceste frustrări, sunt şi lucruri absolut personale între ei, nu au mai putut fi ţinute sub control şi astăzi avem rezultatul a ceea s-a întâmplat.
Reporter: Şi totuşi, dacă această criză se va prelungi care vor fi consecinţele? La ce să ne aşteptăm?
Armand Goşu: Consecinţele vor fi dramatice. Această criză va trebui să-şi găsească o soluţionare. Dacă miercuri nu s-a reuşit formarea unei majorităţi şi s-au amânat lucrările pentru joi, până joi mai avem 24 de ore timp în care se poate negocia şi joi dimineaţă se poate negocia. Deci putem asista joi la ora 15:00, să avem de-a face cu o coaliţie deja formată. Nu este sigur lucrul acesta. În altă ordine de idei, în acest moment se conturează ca cea mai probabilă varianta unei coaliţii minoritare PDM-PLDM, deci o coaliţie între cei doi oligarhi Vlad Filat şi Vlad Plahotniuc, coaliţie care în anumite momente va fi sprijinită în parlament şi de partidul comuniştilor al lui Voronin. Deci este foarte posibilă şi probabilă, aş spune, în acest moment în care noi discutăm această variantă. Cum rămâne posibilă, dar nu foarte probabilă, şi varianta unei coaliţii cu Partidul Liberal al domnului Ghimpu.
Reporter: Unde a fost România în tot acest proces de negociere? Noi am pledat pentru Parteneriatul Estic al uniunii, apoi am pledat pentru Acordul de Asociere dintre UE şi Republica Moldova, însă când liderii partidelor europene au venit să discute cu cei de la Chişinău, atât premierul nostru, Victor Ponta, cât şi preşedintele Iohannis şi-au anulat, respectiv amânat vizita. În ce fel decriptăm aceste semnale şi concret, în ce mod a fost implicată România, până la urmă, în aceste negocieri?
Armand Goşu: Este pentru prima dată, din câte ştiu eu, când România nu are conturată o poziţie, o politică la Chişină, faţă de evoluţiile de acolo. Eram obişnuiţi, eu personal cel puţin, cu faptul că după 2009, în condiţiile în care la putere la Chişinău au venit forţe politice pro-occidentale, colaborarea între Bucureşti şi Chişinău să fie suficient de puternică, chiar dacă uneori ea nu era foarte vizibilă, nu aveam toate pisele pe scenă ca să vedem tot ansamblul, dar undeva simţeai că România avea o poziţie, avea o politică, avea o influenţă acolo exercitată prin anumite pârghii. De data aceasta cred că mai degrabă aceste două calendare electorale, respectiv cel din România cu cel din Republica Moldova, s-au suprapus, iar decidenţii de la Bucureşti pur şi simplu nu au mai avut vreme, nu le-a mai stat capul la a formula o politică. Oricum este clar că nu era pregătită o astfel de politică din vreme, din vara trecută, ca să vezi că sunt nişte paşi concreţi în această direcţie. Deci asta este senzaţia pe care o am, iar mai degrabă în momentul acesta războiul se poartă în presă prin diverşi, să spunem, „agenţi de influenţă”, cu ghilimelele de rigoare, care îl acuză ba pe Ponta, ba pe preşedintele Klaus Iohhanis, dar de fapt acest zgomot de fond uşor politicianist nu face decât să acopere trista situaţie că România, totuşi pentru prima dată în ultimii ani, nu are formulată o politică, o poziţie şi nu o vezi acţionând în relaţia cu Chişinăul la Chişinău.
Reporter: Ar fi fost, într-adevăr, poate cu atât mai important să avem o poziţie clară la acest capitol, mai ales că există un context regional foarte tensionat. În Ucraina a reînceput conflictul. Rusia este acuzată că trimis din nou trupe, ceea ce bineînţeles că neagă. Cum poate să influenţeze acest haos din Ucraina Moldova, iar Rusia ce rol are în toată această poveste?
Armand Goşu: Moldova, din păcate, în acest moment se află pe buza unor posibile crize. Este vorba de această criză politică care se conturează tot mai puternic. Suntem la 55 de zile după alegeri şi încă nu avem o coaliţie în parlament. Suntem în pragul unei crize financiare. Nu ştim exact ce s-a întâmplat cu Banca de Economii, nu avem o comisie care să ne spună. Pe fondul crizei neîncrederii în sistemul bancar din Moldova am asistat şi la căderea dramatică a rublei. Ori, economia din republica Moldvoa este destul de puternic legată de cea a Rusiei. Este vorba de o criză de încredere. Vedem că populaţia este nemulţumită, este foarte dezamăgită de politicieni şi la toate astea se adaugă o criză regională care a reizbucnit foarte puternic, care nu se stinsese niciodată este drept, dar a reizbucnit foarte puternic în această ultimă săptămână cu reluarea luptelor în Donbas, cu explozii lângă, foarte aproape, la două ore de Chişinău, la Odesa. Sunt informaţii că Transnistria ar putea intra într-o criză financiară şi nu ar avea bani pentru salarii şi pensii. Ori, în tot acest mare context, România mi se pare puţin inconştientă. Nici măcar nu urmăreşte ce se întâmplă la graniţa ei estică, în condiţiile în care, dacă urmărim presa internaţională, vedem că Polonia care are o graniţă mult mai mică cu Ucraina şi nici măcar un metru de graniţă cu Republica Moldova, sau ţările baltice, sunt foarte-foarte atente, îngrijorate de evoluţiile din acest spaţiu. La noi o linişte, o linişte de cimitir, dar o linişte care nu anunţă nimic bun.
RADIO FRANCE INTERNATIONALE – 22 ianuarie
