La două săptămâni de la cele mai sângeroase atentate din Franţa, premierul Manuel Valls a anunţat măsuri excepţionale de combatere a terorismului, scrie presa internaţională. Prim-ministrul francez a declarat că, în cadrul serviciilor de securitate şi al ministerelor de Finanţe, Justiţie şi Apărare vor fi create 2.680 de noi posturi, şi un buget de 425 de milioane de euro va fi disponibil pentru echipamente, pentru trei ani, notează Le Monde. Cu costurile de personal, suma ar putea ajunge la 736 de milioane de euro până în 2017. Totodată, va fi elaborat un registru naţional în care vor figura toate persoanele condamnate sau suspecte de activităţi teroriste, adaugă ziarul francez. Măsurile enunţate vor întări o serie de legi existente în Franţa, considerate a fi între cele mai stricte din Europa, subliniază New York Times.
Cel de-al 45-lea Forum Economic Mondial şi-a deschis porţile având pe agendă instabilitatea geopolitiqcă şi monetară, titrează La Tribune de Geneve. Să reţinem câteva cifre inedite publicate de cotidianul Le Figaro: 1.700 – acesta este numărul avioanelor private care survolează regiunea Davos, în timpul evenimentului. 19.000 de dolari este preţul unui bilet de intrare la Forum, dacă nu eşti invitat de Fundaţie, aşa cum sunt liderii politici. Pentru a avea acces la reuniunile cele mai interesante, interzise presei, trebuie să plăteşti în prealabil Fundaţiei o cotizaţie de 137.000 de dolari. Pe scurt, evenimentul este rezervat unei elite, de la Bill Gates, la Lloyd Blankfein, enumeră ziarul francez. Ca de la început, din 1971, delegaţiile cele mai numeroase sunt cele din zonele cele mai bogate: 1.037 de participanţi pentru Europa Occidentală, faţă de 124 pentru întreg Continentul african. Americanii sunt cei mai numeroşi (791 de participanţi), urmaţi de englezi (283) şi de elveţieni (280). China, a doua putere mondială şi ţara cea mai populată din lume, este reprezentată de numai 56 de participanţi. O reuniune a celor bogaţi, care vorbesc despre săraci, fără a-i invita la masă, conchide Le Figaro. Adresându-se Forumului economic, preşedintele ucrainean Petro Poroşenko a cerut ajutorul Europei şi s-a plâns de lipsa unor tehnologii moderne în armata ucraineană, adaugă Fox News. Rusia susţine că ajută la o încetare a focului în estul Ucrainei, menţionează The Washington Post. Reprezentanţii autorităţilor Rusiei şi partenerii lor din Occident ar trebui să facă eforturi pentru a se asculta unii pe alţii, în cadrul discuţiilor care vor avea loc la Davos, susţine Itar Tass. Rusia a criticat discursul preşedintelui american despre starea naţiunii, spunând că SUA se cred „numărul Unu” şi doresc să domine lumea, notează The Moscow Times. Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a cerut Washingtonului să revină pe calea cooperării constructive în relaţiile lor atât cu Moscova, cât şi pe arena internaţională, relatează Rosbalt. A venit vremea unei „lumi multipolare”, a conchis Lavrov, citat de Il Giornale. Primul preşedinte al Poloniei, Lech Walesa, laureat al Premiului Nobel pentru Pace, a declarat într-un interviu pentru „TVN Biznes” şi „Swiat” că preşedintele rus Vladimir Putin nu are nicio şansă să câştige confruntarea cu lumea occidentală. Walesa a subliniat că Putin a lansat o provocare întregii lumi civilizate. „Cu siguranţă că nu vom începe un război nuclear, însă ne putem organiza în aşa fel, încât fiecare să facă ceva pentru a-l aduce pe Putin pe calea cea dreaptă”, a declarat Walesa, făcând apel la furnizarea de asistenţă pentru Ucraina, citează Glavred.
Una dintre problemele acute ale lumii occidentale rămâne migraţia. Imigraţia în Germania a ajuns la cel mai înalt nivel din ultimele două decenii, în urma liberalizării pieţei muncii în Europa şi ca urmare a numărului mare de oameni care caută să scape din statele lovite de criză ale regiunii, informează Europe Online Magazine. Numărul imigranţilor care s-au mutat în cea mai mare economie a Europei a urcat de la 1,08 milioane în 2012, la 1,23 milioane în 2013, conform raportului anual al Germaniei cu privire la migraţie, adaugă L’Express. Fiecare al cincilea cetăţean din Germania este un imigrant, titrează Rheinische Post. Cei mai mulţi, 77%, vin din Europa, principalele ţări de origine fiind Polonia, România, Italia, Spania şi Grecia, adaugă ziarul german. În Marea Britanie, laburiştii recunosc nevoia unei reforme în domeniul migraţiei, dar cred că prin atitudinea lor ostilă la adresa Uniunii, conservatorii ar strica imaginea ţării în cadrul UE, scrie The Guardian. La rândul său, Ungaria a anunţat recent că va înăspri regulile privind imigraţia şi azilul, reţine EUObserver.
(Cristina Zaharia)
