Grecia, considerată de câţiva ani marea problemă a zonei euro, se află, peste două zile, în faţa unor alegeri legislative anticipate, care ar putea aduce schimbări radicale în acestă ţară. Care este miza scrutinului de duminică, explică Daniela Coman.
Reporter: Se vorbeşte chiar de o posibilă ieşire a Greciei din zona euro, de bunăvoie şi nesilită de nimeni. Şi asta, în condiţiile în care stânga radicală, reprezentată de partidul Syriza a tot urcat în sondaje în campania electorală, aflându-se pe prima poziţie în preferinţele electoratului, cu peste 30% din intenţiile de vot. Liderul său, Alexis Tsipras, a promis că, în cazul câştigării scrutinului, va renunţa la politica de austeritate impusă din afară. Mesajul său a reuşit să seducă o mare parte a grecilor, epuizaţi de tăierile de salarii şi pensii, diminuările de programe sociale, şomajul de peste 25%, alte reforme dure, pe care guvernul a fost obligat să le ia, în schimbul ajutoarelor internaţionale de peste 240 de miliarde de euro, acordate de FMI, Banca Mondială şi Uniunea Europeană.
Tsipras a mers chiar până la a sugera că, dacă va ajunge la putere, ar putea să nu mai returneze niciun ban creditorilor săi internaţionali. Locul doi în sondaje, cu 26-27%, este ocupat de actualul partid de guvernâmânt, Noua Democraţie, de dreapta, care s-a erodat tocmai din cauza aplicării programului de austeritate. Un scor foarte slab dau sondajele pentru mişcarea socialistă PASOK. Aflaţi ani la rând la putere, în anii ’80 şi ’90, socialişti sunt cotaţi acum cu un modest 5%, însă au anunţat că sunt dispuşi să intre la guvernare, alături de stânga radicală Syriza, într-o coaliţie mai largă, care să conducă ţara spre ieşirea din programul de ajutor internaţional.
ADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI – 23 ianuarie
