În plan european, săptămâna va fi domninată de reacţii şi, cel mai probabil, de primele măsuri la nivelul instituţiilor comunitare, prin care Uniunea să răspundă rezultatelor alegerilor anticipate din Grecia. După cum aţi aflat şi din Radiojurnal, stânga radicală se îndreaptă cu paşi siguri spre constituirea unui nou guvern. Pe un fond evident de îngrijorare, miniştrii de finanţe ai Uniunii Europene îşi încep, reuniunea obişnuită de două zile.
Pe agenda reuniunii miniştrilor de finanţe din zona euro, de mâine, se află o analiză a situaţiei actuale din Grecia. Ei vor trece în revistă concluziile misiunii Fondului Monetar Internaţional, privind situaţia financiară a Greciei. Subiectul nu a fost ales deloc întâmplător, deoarece, în urma rezultatului alegerilor din Grecia, Uniunea Europeană va şti dacă va trebui să administreze o undă de şoc electorală, pentru a găsi soluţia optimă de a menţine echilibrul zonei euro, pe de-o parte, şi pentru a ţine cont de revendicările Partidului Syriza, pe de altă parte, dacă acesta va câştiga alegerile. Se pare, însă, că, la nivel european, teama obţinerii unei majorităţi absolute, de către stânga radicală elenă, Syriza, care iniţial vehiculase în campanie ideea părăsirii de către Grecia a zonei euro, începe să se disipeze. Liderul Syriza, Alexis Tsipras, a lansat semnalul, către Bruxelles, că, odată aflat la guvernare, partidul său nu va părăsi zona euro, dar se aşteaptă ca Greciei să-i fie acceptată o reducere a datoriei şi eliminarea programului de austeritate bugetară, impus de creditorii internaţionali, în special FMI. Pe de altă parte, vicepreşedintele Comisiei Europene, Valdis Dombrovskis, a fost foarte ferm într-o declaraţie pentru presa de la Bruxelles, afirmând că nu poate fi vorba de o anulare a datoriei statului elen. Singura concesie care poate fi făcută Greciei este eventuala acceptare a prelungirii perioadei de rambursare a datoriei. Situaţia din Grecia va constitui o temă şi pe agenda reuniunii ECOFIN, de marţi, de la Bruxelles. Ministrii de finanţe din toate statele membre vor discuta şi planul de investiţii strategice, pentru că, odată ce Comisia Europeană a înaintat propunerea înfiinţării fondului de 315 miliarde de euro, acum, statele membre vor trebui să exprime un punct de vedere, dacă vor contribui sau nu la acest fond.
RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI
