Victoria făra echivoc a formaţiunii Syriza la alegerile din Grecia, de duminică, a reverberat în întreaga Europă. S-a presupus pe larg că populiştii de stânga şi tânărul lor lider carismatic, Alexis Tsipras, vor câştiga multe voturi, dar marja victoriei a fost la cel mai ridicat nivel al aşteptărilor. În alte ţări europene, victoria Syriza este o sursă de inspiraţie pentru partidele populiste anti-austeritate, de stânga şi de dreapta. Guvernele europene, între timp, au transmis felicitări diplomatice învingătorilor, îngrijorându-se în tăcere că acordurile încheiate în anii de negocieri, pentru a salva Grecia de la faliment şi a o păstra în zona euro, vor fi acum anulate. Pentru restul Europei, întrebarea este cât de mult va insista Tsipras cu solicitările sale pentru o renegociere a programului de salvare convenit cu aşa-numita „troică” a Comisiei Europene, Băncii Centrale Europene şi FMI. Tsipras a cerut o ştergere semnificativă a datoriei naţionale a Greciei şi a promis reangajarea funcţionarilor publici concediaţi, creşterea salariului minim şi creşterea cheltuielilor guvernamentale pentru plata energiei electrice gratuite şi serviciilor de sănătate pentru cei săraci. Această agendă anti-austeritate fără compromisuri a inspirat mulţi europeni, dând, în acelaşi timp, fiori guvernelor lor. Cel mai important răspuns va fi cel al Germaniei. Imaginea este foarte diferită în Franţa, unde Marine Le Pen şi euroscepticul ei Front Naţional, de extremă dreapta, se situează în topul popularităţii în sondajele de opinie, parţial prin opoziţia faţă de austeritate şi de reformele economice cerute de Bruxelles. În zona euro, Italia este ţara a cărei poziţie este cea mai apropiată de cea a Greciei. Ea se confruntă cu o datorie de 132% din PIB şi are propriul partid populist de stânga, mişcarea Cinci Stele care, la fel ca Syriza, cere încetarea austerităţii. Tsipras a declarat că nu este anti-european şi nu vrea ca Grecia să părăsească zona euro, şi că nu toate partidele care salută victoria Syriza sunt eurosceptice. Pentru unii reprezentanţi ai stângii, victoria lui Tsipras oferă perspectiva unei UE mai apropiate, care nu impune regimuri de austeritate statelor membre cu problemele legate de datorii. Dar, în cea mai mare parte a Europei, victoria lui Tsipras a fost văzută ca o înfrângere pentru Bruxelles, în special în capitalele europene unde o astfel de înfrângere este cel mai bine primită. Pentru Kremlin, care vede dezintegrarea zonei euro şi slăbirea Uniunii Europene ca fiind unul dintre principalele sale interese strategice, rezultatele alegerilor din Grecia au fost un cadou.
(www.economist.com – 26 ianuarie)