Comemorarea holocaustului, criza din Ucraina şi noul guvern al Greciei sunt teme nu chiar atât de separate pe cât am putea crede, după cum constatăm răsfoind presa internaţională. „La 70 de ani de la eliberarea lagărului morţii de la Auschwitz, supravieţuitorii privesc în urmă”, scrie ziarul israelian Haaretz. „Până în 1945, la Auschwitz au murit cel puţin 1,1 milioane de deţinuţi – în principal evrei, dar şi polonezi, romi şi prizonieri sovietici”, evidenţiază Gazeta Wyborcza. Comemorarea intenţionează să transmită „un avertisment adresat lumii întregi împotriva urii şi intoleranţei”, apreciază Le Figaro, iar Le Monde face socoteala că în Polonia s-au reunit trei sute de supravieţuitori ai lagărului cărora li s-au alăturat 30 de şefi de stat şi de guvern, între care s-a remarcat… absenţa preşedintelui Putin. Întrucât, explică ziarul parizian, ceremoniile au avut loc într-un moment în care „continentul este pradă unei ambianţe de nou război rece, din cauza crizei cu Rusia pe tema Ucrainei”. „La Auschwitz, lumea este împărţită”, remarcă şi La Stampa şi detaliază: „În Europa în legătură cu controversele privind Ucraina, în Israel în privinţa răspândirii antisemitismului islamic pe Bătrânul Continent şi în Argentina pentru ipoteza muşamalizării guvernamentale în cazul sângerosului atentat anti-evreiesc din 1994”. Divizarea remarcată de cotidianul italian este exemplificată de ziarul polonez Rzeczpospolita: „Rada Supremă a Ucrainei identifică Federaţia Rusă drept stat agresor şi cere partenerilor internaţionali să-i tragă la răspundere pe toţi vinovaţii de crime împotriva umanităţii comise de la începutul agresiunii ruse în Ucraina”. Moscova trimite între timp noi ajutoare umanitare în Donbas, informează publicaţia ucraineană Segodnia, care face socoteala că „acesta este al 12-lea ‘convoi umanitar’ trimis de Rusia populaţiei din estul Ucrainei”, iar „potrivit populaţiei locale din Donbas, luptele se intensifică de fiecare dată când în regiune ajung ‘ajutoare umanitare’ din Federaţia Rusă”. Din capitala americană, Washington Post constată că „liderii ruşi acuză Occidentul că alimentează isteria antirusească”. „Acuzaţiile tot mai grave dovedesc accentuarea crescândă a conflictului dintre Rusia şi Occident”, apreciază oficiosul de la Washington. De aceeaşi părere, Observatorul european notează că „în timp ce obligaţiunile ruseşti sunt depunctate la categoria junk, ministrul de externe Lavrov afirmă că Vestul vrea sânge”. EUobserver face trimitere la anunţul agenţiei de rating Standard & Poor’s care afirmă că „obligaţiunile ruseşti nu merită să fie cumpărate din cauza preţului scăzut al petrolului, a riscului unor noi sancţiuni economice şi a proastei administraţii ruse”. „Uniunea Europeană ameninţă Rusia cu noi sancţiuni”, titrează în acelaşi registru Financial Times. Şi totuşi, s-ar putea ca intenţia Europei de a impune o nouă rundă de sancţiuni Rusiei să fie împiedicată de… noul şef al guvernului de la Atena, Alexis Ţipras fiind un posibil aliat al lui Putin, scrie The Times. De la Atena, cotidianul Kathimerini menţionează care ar fi priorităţile legislative ale noului guvern: de la creşterea salariului minim şi reintroducerea reglementărilor privind negocierile salariale colective, la facilităţi fiscale pentru contribuabili şi reangajarea unor persoane concediate, mergând până la reînfiinţarea postului public de radioteleviziune ERT, care a fost închis în 2013. Acelaşi cotidian elen avertizează însă că noul premier se confruntă cu „lipsa fondurilor, supervizarea necruţătoare europeană şi scindarea partidului în mai multe fracţiuni”. De altfel, noul ministru de finanţe de la Atena, un cunoscut adversar al austerităţii, îngrijorează Berlinul, remarcă Der Spiegel. Presa internaţională aduce în atenţie şi câteva afaceri de spionaj. Cotidianele britanice scriu despre cazul fostului ofiţer rus Litvinenko, care ar fi fost „asasinat pentru a fi împiedicat să dea în vileag legăturile lui Putin cu criminalitatea”, după cum citim în The Telegraph. The Guardian scrie că „Statele Unite acuză trei spioni ruşi de conspiraţie”. Acelaşi cotidian londonez informează că „guvernul argentinian ia măsuri în vederea dizolvării agenţiei de informaţii interne, pe fondul suspiciunilor trezite de moartea procurorului de stat”. New York Times scrie despre sentinţele „pronunţate în cazul unor foşti miniştri din România, pentru spionaj comerical şi trădare în dosarul privatizării unor întreprinderi strategice de stat”, iar Washington Post relatează că „Şeful SRI a demisionat, după ce a criticat Curtea Constituţională pentru că a respins legile securităţii care ar fi permis guvernului să urmărească persoane fără un mandat al unei instanţe”.
Adriana Buzoianu, RADOR
