În Republica Moldova, s-a deschis un dosar penal pentru falsificarea rezultatelor recensământului populaţiei, desfăşurat în anul 2014. După cum a anunţat joi, 29 ianuarie, serviciul de presă al Procuraturii Generale, de acest dosar se va ocupa un departament special al poliţiei pentru combaterea infracţiunilor informatice. Unii politicieni au atras atenţia asupra faptului că recensământul a fost realizat cu sprijinul financiar al Guvernului României.
La începutul acestui an, agenţiile locale de ştiri au primit un mesaj de la Biroul Naţional de Statistică, în care se aflau date falsificate privind componenţa etnică a populaţiei, un subiect extrem de dureros în republică. Unele ziare nu au verificat informaţia şi au anunţat că, în urma recensământului, aproximativ 40% din numărul locuitorilor Republicii Moldova se consideră români. Acest lucru a înfuriat publicul, inclusiv pe reprezentanţii minorităţilor naţionale din republică, printre care ruşi, ucraineni şi găgăuzi.
Adunarea Populară a Autonomiei Găgăuze din Republica Moldova a pus la îndoială rezultatele recensământului şi a decis să facă un recensământ propriu. Parlamentarii nu sunt de acord nici cu datele privind componenţa etnică, nici cu datele oficiale privind numărul locuitorilor din Găgăuzia, aşa cum au fost transmise aceste date de la Biroul Naţional de Statistică. Conform acestor date, numărul locuitorilor Găgăuziei s-a redus cu aproape 50% de la recensământul din anul 2004. „E de neînţeles de unde au luat asemenea cifre, dar rezultatele acestui recensământ vor fi utilizate pentru a lua decizii cu privire la interesele poporului nostru”, a subliniat Dmitrii Konstantinov, preşedintele parlamentului local.
Unii politicieni au atras atenţia asupra faptului că recensământul a fost realizat cu sprijinul financiar al Guvernului României. „A fost un recensământ organizat în folosul României, nu pentru interesele Republicii Moldova, pentru a arăta câţi locuitori ai republicii se vor numi români”, spune Igor Dodon, liderul Partidului Socialiştilor, fost ministru al Economiei. El crede că Bucureştiul încearcă să-şi exercite controlul ideologic asupra statului moldovenesc prin substituirea identităţii şi simbolurilor naţionale.
El a reamintit declaraţiile fostului preşedinte român Traian Băsescu, cel care făcea în 2013 afirmaţii scandaloase despre „Republica Moldova, acest pământ românesc” şi că „reunificarea celor două state trebuie să devină al treilea proiect naţional al României, după aderarea la NATO şi la Uniunea Europeană”.
După cum arată sondajele de opinie, ideea unificării celor două state este susţinută de maxim 10-15% din numărul moldovenilor. În anul 1991, după proclamarea independenţei Republicii Moldova, această retorică a dus la declanşarea unui conflict armat în Transnistria şi la dezbinarea statului.
http://itar-tass.com/politika – 29 ianuarie
