Primii paşi ai guvernului Tsipras din Grecia sunt urmăriţi cu atenţie de Uniunea Europeană, care întrezăreşte un posibil pericol privind stabilitatea zonei euro, dar şi de presa internaţională. Ziarele scriu pe larg însă şi despre discuţiile privind noi posibile sancţiuni la adresa Rusiei în contextul crizei ucrainene şi despre raportul privind evoluţia justiţiei în Bulgaria şi România în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare.
În Grecia, guvernul Tsipras s-a reunit pentru prima dată după constituire, priorităţile discutate fiind măsurile de relaxare a programului de austeritate, relansarea economică şi reducerea şomajului. „Financial Times” scrie că „Noul guvern lipsit de experienţă va avea de întâmpinat mari probleme, de la aceea de a-i convinge pe politicienii şi funcţionarii de la Berlin şi Bruxelles că Grecia nu va renunţa la reformele fiscale şi structurale impuse în perioada celor patru ani de ajutor financiar, la aceea de a asigura prelungirea acestei finanţări până pe 28 februarie, data expirării”. În timp ce noul premier grec vorbea despre relaxarea măsurilor de austeritate, ministrul german al Economiei avertiza Grecia că nu acceptă o reducere a datoriilor şi le cerea liderilor de la Atena să respecte angajamentele asumate anterior. Potrivit publicaţiei „The Wall Street Journal”, ministrul Sigmar Gabriel a afirmat că ţările eurozonei „vor continua să ofere solidaritate financiară” şi că Germania îşi doreşte „să păstreze Grecia în zona euro”, dar le-a cerut liderilor de la Atena să fie deschişi în discuţii şi să respecte termenii acordurilor anterioare.
Un prim semnal dat pieţelor de guvernul grec este decizia de a opri privatizările companiilor electrice, a porturilor şi aeroporturilor. Ministrul reconstrucţiei, mediului şi energiei anunţă că privatizarea companiei electrice DEI va fi imediat oprită – notează „To Vima” din Grecia -, iar portalul „Balkans.com” scrie că o măsură similară a fost decisă şi în cazul portului Pireu.
Pe de altă parte, „Diario Economico” din Portugalia scrie că există deja un prim conflict între Syriza şi Bruxelles, în centrul căruia se află Rusia. „Noul guvern grec […] şi-a lansat prima strategie de politică externă, criticând sugestia Bruxelles-ului privind aplicarea de sancţiuni suplimentare Rusiei. Recent alesul lider al Syriza arată că guvernul condus de el se opune declaraţiei emise marţi de Uniunea Europeană, care deschide calea spre noi sancţiuni împotriva Rusiei, arătând că noul executiv grec nu a fost consultat”, notează „Diario Economico”.
Nici preşedintele Parlamentului European, Martin Schulz, nu este de acord cu necesitatea impunerii unor noi sancţiuni Rusiei pe fondul escaladării tensiunilor în estul Ucrainei. Agenţia ucraineană „Unian” scrie în ediţia online că responsabilul european a declarat că „În acest moment, sancţiunile sunt eficiente. Nu este nevoie să introducem altele. Mă îndoiesc că este posibil să punem capăt crizei prin noi sancţiuni”.
În schimb, SUA anunţă că vor coopera cu Uniunea Europeană pentru înăsprirea sancţiunilor economice la adresa Rusiei. Secretarul american al trezoreriei, Jack Lew, a declarat la Kiev că „varianta diplomatică este prima noastră alegere pentru rezolvarea conflictului, dar este posibil să facem noi paşi pentru a pune presiuni suplimentare asupra Rusiei”, notează „Russia Today”.
O altă temă europeană principală reflectată de presa internaţională este legată de raportul privind evoluţia justiţiei în Bulgaria şi România în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare. Sub titlul „UE trage un semnal de alarmă cu privire la corupţia din Bulgaria”, „EUObserver” scrie, citând date ale raportului, că „la şapte ani de la aderarea la UE, Bulgaria a făcut prea puţin pentru a limita corupţia şi crima organizată”. Publicaţia aminteşte şi probleme legate de lipsa de independenţă a sistemului judiciar şi instabilitatea politică. În ceea ce priveşte România, raportul „laudă numărul din ce în ce mai mare de cazuri de corupţie aduse în faţa judecătorilor şi procurorilor, dar, la fel ca în Bulgaria, se plânge că s-a rămas în urmă la capitolul condamnări şi confiscări de active”, mai scrie „EUObserver”. Publicaţia adaugă însă că „raportul acuză Parlamentul României că nu respectă verdictele judecătorilor Curţii Constituţionale şi că acţionează prea încet pentru ridicarea imunităţii parlamentarilor acuzaţi de fapte penale”.
Florin Matei
