Preşedintele Klaus Iohannis declară că România îndeplineşte toate criteriile pentru aderarea la Spaţiul Schengen. Orice nelămuriri pe acest palier ţin de considerente pur politice, spune şeful statului în cadrul discursului susţinut la întâlnirea cu ambasadorii acreditaţi la Bucureşti. El a mai vorbit despre Rusia, Republica Moldova şi combaterea terorismului.
„Locul României este în Spaţiul Schengen, stat membru cu drepturi egale şi depline. Îndeplinim integral criteriile de aderare la Spaţiul Schengen, orice nelămuriri pe acest palier ţin pur de considerente politice”, consideră şeful statului.
„Europa poate garanta prosperitarea şi securitatea tuturor cetăţenilor săi, fără să atenteze la ceea ce a câştigat deja prin respectarea deplină a acestor acumulări. Europenizarea completă a României este un obiectiv central al mandatului meu. Aceasta înseamnă continuarea procesului de integrare europeană prin aderarea la Spaţiul Schengen şi prin adoptarea monedei euro”, afirmă preşedintele Klaus Iohannis.
Şeful statului declară că e nevoie ca instituţia Ministerului Afacerilor Externe să fie puternică şi respectată, să aibă resurse financiare şi umane îndestulătoare pentru a-şi îndeplini rolul strategic.
Preşedintele vrea o politică vizionară în relaţiile internaţionale, „mai activă, mai coerentă, mai transparentă, mai creativă”. El subliniază că România trebuie să valorifice calitatea de stat la frontiera externă a UE şi NATO.
Relaţia cu Rusia
Klaus Iohannis declară că relaţia României cu Rusia este umbrită de criza ucraineană. Preşedintele afirmă că revenirea la dialog depinde de respectarea de către Rusia a principiilor dreptului internaţional. „Relaţiile României cu Federaţia Rusă, asemenea relaţiilor UE şi NATO cu Federaţia Rusă sunt astăzi umbrite de evenimentele grave care au dus la criza ucraineană”, spune el.
Relaţia cu Republica Moldova
Preşedintele Klaus Iohannis declară că un Guvern stabil şi cu o viziune unitară proeuropeană la Chişinău este de preferat oricărei soluţii de compromis. El reiterează faptul că parcursul european al Republicii Moldova rămâne o preocupare a politicii externe româneşti. „Alegerile parlamentare din 30 noiembrie 2014 din Republica Moldova au reconfirmat sprijinul popular pentru opţiunea politică proeuropeană. În pofida situaţiei regionale dificile, cetăţenii Republicii Moldova şi-au exprimat în mod curajos convingerea că aceasta este calea care le garantează prosperitatea, în cadrul unei societăţi cu instituţii democratice stabile pe termen lung”, afirmă şeful statului la întâlnirea anuală cu ambasadorii acreditaţi la Bucureşti.
Despre terorism
Preşedintele Klaus Iohannis declară că deşi e în funcţie de o lună, a avut tristul prilej de a exprima condoleanţe în două situaţii. El precizează că oricine ameninţă modul de viaţă al oamenilor liberi va întâlni cu răspuns pe măsură.
„Deşi deţin de doar o lună funcţia de preşedinte al României, am avut tristul prilej, ca şi dumneavoastră, de a exprima condoleanţe şi solidaritate din partea naţiunii române, în două situaţii diferite, pentru atacuri sângeroase la adresa unor civili. Nu dorim ca generaţii viitoare să cunoască ororile conflictelor de orice fel, dar asta nu înseamnă că oricine ameninţă modul de viaţă al oamenilor născuţi liberi nu se va întâlni cu un răspuns pe măsură”, spune preşedintele.
Despre securitatea energetică
Preşedintele Klaus Iohannis afirmă că independenţa României şi a Europei este profund legată de independenţa şi securitatea energetică. El arată că România poate deveni un exportator de securitate în regiune.
„Independenţa României şi a Europei este profund legată de independenţa şi securitatea energetică. România poate deveni un exportator de securitate în regiune, printr-o politică a susţinerii interconectorilor energetici şi prin exploatarea resurselor proprii”, consideră şeful statului.
Despre şefia Consiliului UE
Preşedintele Klaus Iohannis declară că-şi începe mandatul cu gândul la pregătirea României de preluare a preşedinţiei Consiliului UE, în 2019 şi că este o onoare să conducă ţara în perioada celei mai înalte funcţii de răspundere europene.
„Încep acest mandat cu gândul la pregătirea României pentru preluarea preşedinţiei Consiliului UE în anul 2019. Este o onoare să fiu cel care va conduce ţara noastră în perioada celei mai înalte funcţii de răspundere europeană. Este în acelaşi timp o responsabilitate pentru care trebuie să pregătim planuri solide, în beneficiul comun al României şi al celorlalte state membre”, precizează preşedintele în faţa reprezentanţilor Corpului Diplomatic acreditat la Bucureşti.
Un articol de: Cosmin Ruscior
DEUTSCHE WELLE – 29 ianuarie 2015
