Orientul Mijlociu şi Europa rămân în continuare regiunile de pe glob care continuă să atragă atenţia presei internaţionale, poate că şi din cauză că, de la o zi la alta, evenimentele din acest zone se desfăşoară cu o tot mai mare repeziciune.
În Orientul Mijlociu, Israelul şi mişcarea Hezbollah au ajuns din nou pe prima pagină a ziarelor prin recentul conflict reizbucnit şi printr-un război al declaraţiilor care a ajuns să vizeze şi Iranul. În cotidianul israelian „Ha’aretz”, premierul Benjamin Netanyahu afirmă că „Iranul s-a aflat în spatele atacurilor de miercuri, lansate de militanţii Hezbollah de pe teritoriul Libanului”. „E vorba despre acelaşi Iran care încearcă să ajungă la un acord cu marile puteri care i-ar permite să producă armament nuclear, un acord căruia noi ne opunem vehement”, subliniază premierul israelian în acelaşi ziar. Dar în cotidianul de limbă arabă „Asharq al-Awsat”, ministrul libanez al informaţiilor, Ramzi Jarih, consideră că „o eventuală ripostă israeliană nu va fi prea puternică”, deşi, tot în ziarul arab, „ministrul israelian al apărării, Moshe Yaalon, subliniază că, în pofida unui mesaj în care militanţii Hezbollah pledează împotriva escaladării conflictului, ‘armata israeliană este pregătită pentru orice eventualitate'”. Departe de a se fi stins, criza din Ucraina rămâne în prim-plan, iar o soluţionare continuă să nu se întrevadă. Potrivit ziarului american „USA Today”, „emisarul Rusiei la OSCE, Andrei Kelin, a cerut Statelor Unite şi UniuniiEuropene să nu mai sprijine ‘o anumită parte implicată în război’, avertizându-le că va urma ‘o mare catastrofă'”. În presa ucraineană însă, catastrofa este deja prezentă. Publicaţia „Golos” relatează că „Debalţeve, o localitate din regiunea Doneţk, urmează să fie evacuată din cauza atacurilor lansate de rebeli”, iar ziarul „Podrobnosti” informează că „aviaţia teroriştilor din Doneţk a fost distrusă de armata ucraineană în cadrul unei operaţiuni secrete”. Dar nici Uniunea Europeană nu stă însă degeaba: publicaţia portugheză „Diário de Notícias” informează că, „ieri, şefii diplomaţiei s-au întrunit la Bruxelles pentru a discuta despre agravarea situaţiei din estul Ucrainei şi despre posibila adoptare a unor noi sancţiuni împotriva Rusiei”. Şi, dacă ne uităm pe portalul EUObserver, vom vedea că pe eventuala nouă listă neagră cu oficiali ruşi găsim numai lume bună: prim vicepremierul Igor Şuvalov, ministrul apărării Serghei Şoigu, şeful administraţiei preşedintelui Putin, Serghei Ivanov, şi Elvira Nabiullina, şefa Băncii Centrale a Rusiei”. După alegerile din Grecia, urmează alegerile din Italia. Este însă vorba despre alegeri prezidenţiale or, ca şi în Grecia, preşedintele ţării este desemnat de parlament. Publicaţia italiană „Panorama” subliniază „importanţa lor, dar şi faptul că nu se pune problema unui singur candidat”. Iar săptămânalul „L’Espresso” este ironic: „Mai întâi Renzi şi Berlusconi. Apoi Draghi, Merkel şi Obama. Cei care aleg preşedintele nu sunt în parlament”. Apoi Grecia rămâne şi ea în lumina reflectoarelor, toată lumea dorind să vadă ce se va mai întâmpla cu noul guvern. Cotidianul spaniol „El Mundo” remarcă faptul că „în recent formatul guvern al premierului Alexis Tsipras, nu figurează nicio femeie”. Dar datoriile Greciei rămân problema cea mai importantă. În ziarul italian „La Repubblica”, şefa FMI, Christine Lagarde, subliniază că „FMI este de 70 de ani un creditor de încredere şi nu vede de ce Grecia ar schimba lucrurile. Apoi, există nişte reguli interne în zona euro ce trebuie respectate. Nu se pot crea clauze speciale pentru o ţară sau alta”. Iar în ziarul francez „Le Figaro”, preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, subliniază că „nu se pune problema ştergerii datoriei greceşti” şi afirmă că a discutat la telefon cu premierul Tsipras, precizând: „Mi-a spus că el nu se consideră un pericol pentru Europa, dar va fi o problemă pentru Europa. I-am replicat spunându-i că Europa nu este un pericol pentru Grecia, ci o problemă”.
Alexandru Danga – Agenţia de Presă RADOR
