Ministrul afacerilor externe, Bogdan Aurescu, s-a întâlnit astăzi cu ambasadorul Ucrainei la Bucureşti, Teofil Bauer, ocazie cu care i-a transmis aşteptarea părţii române ca mobilizarea parţială desfăşurată în contextul conflictului din estul Ucrainei să nu aibă un caracter selectiv şi să evite abordări discriminatorii, ce ar putea viza inclusiv considerente de ordin etnic. În ceea ce priveşte cea de- a parta etapă a procesului de mobilizare parţială din Ucraina, Aurescu a arătat că România urmăreşte îndeaproape modul în care se desfăşoară acest proces şi este în contact permanent prin intermediul Consulatului general de la Cernăuţi, respectiv Odessa şi al Ambasadei României la Kiev cu reprezentanţi etnicilor români, dar şi cu cei ai autorităţilor ucrainene civile şi militare. Ce poţi să ne spui despre acest subiect?
Reporter: Este un subiect formulat în termeni foarte diplomatici, desigur, de Ministerul romăn de Externe, el vizând însă o realitate destul de neplăcută pentru Kiev. Săptămâna trecută, consilierul preşedintelui ucrainean, Iuri Biriukov, de pildă, după ce a văzut primele rezultate ale primului din cele patru valuri de mobilizare din acest an, a lansat o veritabilă diatribă la adresa locuitorilor din vestul Ucrainei, considerat fieful naţionalismului ucrainean. După cum scrie, de pildă, astăzi un cotidian ucrainean care-l citează pe un deputat al Dumei de Stat, 60% din persoanele mobilizate în această regiune a Ucrainei nu s-au prezentat la comisariat. Comentând situaţia în avans faţă de aceste cifre, consilierul prezidenţial a declarat că deşi se bat cu pumnii în piept pentru a-şi demonstra patriotismul, locuitorii din această regiune, citez într-o traducere moderată, se poartă ca nişte dobitoci laşi care cu coada între picioare fug în România, Ungaria, Slovacia sau Polonia şi acolo stau foarte mulţumiţi de propria lor genialitate.
Unii experţi consideră, pe de altă parte, că ţările ce au minorităţi etnice în Ucraina, Ungaria, România în speţă, vor face la rândul lor presiuni asupra Kievului pentru a nu permite trimiterea, cum a fost formulat de Ministerul român de Externe, discriminatorie a cetăţenilor de această etnie în zonele de conflict. Esenţa acestei probleme este însă că numeroşi, sau poate că din ce în ce mai mulţi ucraineni încep, cum scrie presa ucraineană, să voteze cu picioarele împotriva războiului. Trebuie spus că există şi un număr destul de mare de ucraineni, poate chiar mai mare decât cei care se află în România sau Ungaria sau Polonia şi în alte ţări, care se află în acest moment în Rusia şi preşedintele, Vladimir Putin, a cerut zilele trecute autorităţilor din domeniul migraţiei să relaxeze regulile astfel încât cei care sunt pasibili de mobilizare să poată rămâne în Rusia şi după expirarea termenelor legale. Astăzi, în Turkmenistan, ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a declarat că dată fiind actuala situaţie din Ucraina, cetăţenii acestei ţări vor putea intra în Rusia pe baza paşaportului intern, adică a buletinului, chiar şi după ce la 1 martie Ucraina va introduce regula ca cetăţenii ruşi să intre în Ucraina doar pe baza paşaportului pentru străinătate.
RADIO ROMANIA ACTUALITĂŢI – 3 februarie
