Presa internaţională calculează cu câte crize se confruntă în acest moment Europa iar „Financial Times” ajunge la concluzia că este vorba de trei probleme majore. „Două se află la graniţele UE: o Rusie belicoasă şi un Orient Mijlociu în curs de implozie. A treia urgenţă are loc chiar în UE – unde cresc tensiunile politice, economice şi diplomatice”, scrie cotidianul englez.
După victoria la alegerile parlamentare, liderii greci din Syriza încearcă să găsească sprijin în Europa. Sub titlul „Seducerea Europei”, „El Periodico” notează că „noul guvern al Greciei ştie că timpul trece şi nu trebuie pierdut niciun minut. După ce a demarat o serie de măsuri urgente menite să relaxeze situaţia delicată pe care o traversează ţara, s-a îmbarcat într-o ofensivă diplomatică în Uniunea Europeană, cu scopul de a aduna sprijin pentru renegocierea condiţiilor de plată a datoriei ţării, care ajunge în prezent la 175% din PIB”.
Şeful Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a declarat că este deschis dialogului cu Grecia, cu puţin timp înainte de întâlnirea pe care o va avea cu noul premier. Însă responsabilul european susţine că nu este de acord să „schimbe tot” în Europa după instalarea la putere, la Atena, a stângii radicale. Potrivit publicaţiei „Ecathimerini”, Juncker a afirmat că „nu vom schimba totul din cauza unui rezultat care unora le place iar altora, nu. Cred că aceia care au câştigat alegerile trebuie să ţină cont şi de convingerile celorlalţi”.
Criza din Ucraina, care a devenit şi una dintre urgenţele Europei, se desfăşoară pe două paliere: luptele din teren şi războiul replicilor diplomatice. În teren, luptele din estul Ucrainei continuă să facă victime în rândul populaţiei civile, scrie „Korrespondent”, precizând că şase civili au murit şi alţi 18 au fost răniţi, în ultimele ore, în luptele din regiunea ucraineană Doneţk. Iar portalul de ştiri Podrobnosti anunţă că Statul Major al Forţele Armate din Ucraina a limitat dreptul rezerviştilor de a călători atât în străinătate, cât şi pe întreg teritoriul ţării fără permisiunea comisarului militar de raion. Aceeaşi sursă transmite că în Doneţk au intrat noi maşini de luptă din Rusia şi enumeră 10 tancuri, 18 transportoare blindate şi vehicule de luptă, tunuri MT-12 şi obuziere de calibrul 120 mm.
După ce autorităţile ucrainene au solicitat Rusiei o reacţie oficială la eşuarea negocierilor grupului de contact de la Minsk privind soluţionarea situaţiei din Donbas, Moscova a cerut Kievului să continue negocierile, nu să arate cu degetul spre republicile separatiste şi Rusia. Potrivit agenţiei „TASS”, ministrul de externe al Rusiei, Serghei Lavrov, a declarat că „Ucraina trebuie să discute cu separatiştii, în calitate de participanţi ai procesului de negocieri”.
Pe de altă parte, Rusia a anunţat că intenţionează să ceară despăgubiri Germaniei pentru daunele produse în timpul celui de Al Doilea Război Mondial. „Izvestia” scrie că deputaţii Dumei de Stat, camera inferioară a parlamentului Rusiei, formează un grup de lucru care să calculeze pagubele produse de Germania Uniunii Sovietice în timpul războiului. La terminarea calculelor, grupul va transmite Germaniei o solicitare pentru despăgubiri.
Diferendul dintre Croaţia şi Serbia pe tema unui posibil genocid a fost tranşat de Curtea Internaţională de Justiţie de la Haga, care a respins acuzaţiile reciproce formulate de cele două ţări. „Tanjug” scrie că instanţa a decis „că în timpul războiului din Croaţia, niciuna dintre părţile implicate nu a comis genocid şi a respins atât plângerea Croaţiei cât şi pe cea a Serbiei. Confirmând că atât forţele sârbe cât şi cele croate au comis infracţiuni, cea mai înaltă instanţă a ONU a constatat că aceste crime nu au fost comise cu „intenţie de genocid” sau pentru a distruge croaţii sau sârbii ca grupuri etnice”.
Din publicaţia „Il Messagero” aflăm cum îl vede Germania pe noul preşedinte italian, Sergio Mattarella. În ziua în care acesta a depus jurământul, purtătorul de cuvânt al Cancelarului german declară că Angela Merkel îl consideră pe noul preşedinte al Italiei „un politician apreciat, cu o vastă experienţă”. „Pentru a afla cât de mare va fi impactul acestei alegeri asupra temelor arzătoare ale politicii interne italiene, va fi nevoie de timp”, a mai afirmat purtătorul de cuvânt al Cancelarului german.
Florin Matei – Agenţia de presă RADOR
