NATO a decis, la Bruxelles, suplimentarea forţelor din Europa de Est, pe fondul tensiunilor dintre Occident şi Rusia. Ambasadorul american la NATO, Douglas Lute, a declarat că primele şapte steaguri ale NATO din regiune vor flutura deasupra proaspăt extinsului comandament polonez şi deasupra celor şase centre de comandă din Polonia, România, Bulgaria şi cele trei ţări baltice, unde Alianţa nu a avut până acum o prezenţă prea mare, scrie Newsweek. Planul însă nu merge chiar până la a satisface speranţele unor state est-europene ale NATO de a vedea baze mari ale Alianţei înfiinţate în regiune, în schimb, ar putea să alarmeze Rusia, adaugă revista americană. Marea Britanie va juca un rol de lider în cadrul forţei de reacţie ultra-rapide a NATO şi va trimite militari la comandamentele din România şi Polonia, informează The Independent. Spania, Italia şi Polonia ar putea să-şi asume şi ele un rol de conducere. Moscova va ţine cont de crearea centrelor NATO de reacţie rapidă, asigură Itar Tass. Preşedintele ucrainean Petro Poroşenko a cerut Alianţei Nord-Atlantice să acorde Ucrainei armament modern, scrie Evropieska Pravda. Poroşenko a susţinut că ţara sa are nevoie de o armată puternică şi de arme moderne. „Avem în continuare nevoie de asistenţă militară, tehnică şi de specialitate, pentru a îmbunătăţi capacitatea de luptă a armatei ucrainene, pentru a face faţă agresiunii ruse”, a precizat Poroşenko – într-un interviu din cotidianul Die Welt. Într-un alt interviu, acordat cotidialului El Pais, preşedintele ucrainean s-a declarat dispus să decreteze stare de război în întreaga ţară, dacă se va adânci conflictul. Germania rămâne ferm împotriva trimiterii de arme Ucrainei, subliniază Stars and Stripes. Şi Letonia crede că situaţia nu se va îmbunătăţi prin aducerea de noi arme în regiune. Franţa a anunţat că, pentru moment, nu va aproviziona cu arme Kievul – poziţie pe care a reafirmat-o preşedintele Hollande, încurajând negocierile diplomatice, reţine El Periodico. Comandantul forţelor NATO din Europa, generalul Philip Breedlove, a avertizat că orice încercare de a furniza Ucrainei arme letale trebuie să ia în considerare o posibilă reacţie nervoasă a Rusiei, menţionează The Washington Times. Cancelarul german Angela Merkel şi preşedintele Franţei, François Hollande, vor propune azi, la Moscova, un nou plan pentru Ucraina, bazat pe totala respectarea a integrităţii teritoriale a ţării, anunţă Russia Today. Iniţiativa franco-germană este cel mai important efort diplomatic recent, de ieşire din criză, crede Liberation. SUA se alătură Europei în eforturile de a pune capăt luptelor din Ucraina, relatează The New York Times. SUA vor acţiona ca un garant al păcii în Ucraina, dar aşteaptă ca şi Rusia să îşi respecte promisiunile. Secretarul de stat John Kerry a subliniat, la Kiev, că America nu îşi doreşte să intre într-un conflict cu Rusia, notează Kommersant, dar a precizat că „nu poate închide ochii la acţiunile Moscovei”. La rândul său, Francois Hollande a declarat că ţara sa nu agreează ideea aderării Ucrainei la NATO, reţine Le Figaro. Ambasadorii statelor Uniunii Europene au decis introducerea numelor a încă cinci oficiali ruşi pe lista de sancţiuni, scrie EUObserver, care apreciază că dezbateraea privind armele pentru Ucraina îi divizează pe aliaţii vestici. De la Islamism, la Putin, Europa se confruntă cu noi ameninţări – va reuşi ea să fie unită, pentru a le contracara – se întreabă The Guardian. Secretarul american al Apărării, Chuck Hagel, s-a declarat îngrijorat de o potenţială diviziune şi în cadrul NATO, deoarece ţările nordice doresc să se concentreze pe ameninţarea crescândă a Rusiei, în timp ce unii membrii sudici ai Alianţei sunt mai îngrijoraţi de afluxul de luptători străini veniţi din nordul Africii în Europa, atenţionează Stars and Stripes.
Cristina Zaharia
