Potrivit Ministerului român de Externe (MAE), în aprecierea situaţiei minorităţilor maghiară din România şi română din Ungaria nu poate fi aplicat principiul reciprocităţii, deoarece Tratatul de înţelegere, cooperare şi bună vecinătate între România şi Ungaria nu prevede acest lucru. Ministerul român de Externe şi-a prezentat poziţia la solicitarea Primăriei Cluj-Napoca în procesul care a fost intentat primăriei de o organizaţie înregistrată în Olanda în legătură cu amplasarea panourilor inscripţionate în limbile română şi maghiară. Procesul a fost câştigat în prima intanţă de această organizaţie, însă Curtea de Apel Cluj-Napoca, care a judecat recursul, a apreciat că organizaţia din Olanda nu poate avea calitatea de reclamant în chestiunea maghiarilor din Cluj-Napoca. Documentul de opt pagini care se regăseşte în dosarul respectiv a fost remis Agenţiei MTI de reprezentanţii reclamantului. Documentul, datat octombrie 2014 şi semnat de fostul director al Departamentui pentru românii din afara graniţelor, Stejărel Olaru, demis din funcţie în luna ianuarie acestui an, – prezintă acordurile internaţionale privind minorităţile naţionale şi face o comparaţie între situaţia maghiarilor din România şi cea a românilor din Ungaria.
Avocatul Sándor Szőcs, reprezentantul legal al fundaţiei din Olanda, a declarat pentru Agenţia MTI că reclamatul, Primăria Cluj-Napoca, a solicitat opinia Ministerului român de Externe deoarece sentinţa pronunţată în prima instanţă a stabilit că primăria interpretează cu rea-credinţă convenţiile internaţionale. Sentinţa a mai menţionat că, în România, minorităţile au dreptul la inscripţionarea denumirii localităţii şi în limba maternă dacă procentul lor depăşeşte 20% din totalul populaţiei din localitatea reseptivă. În Ungaria, acest procent este de 10%.”Tratatul de înţelegere, cooperare şi buna vecinătate dintre România şi Ungaria nu prevede că, dacă unul din state întroduce reguli mai favorabile pentru minorităţi, la fel trebuie să procedeze şi celălalt stat, şi anume să implementeze reglementarea respectivă în propria legislaţie. (…) Este imposibil de stabilit că sistemul privind drepturile minorităţilor al unui stat este mai bun decât al celuilalt stat”, se arată în documentul elaborat de MAE, care a amintit că, pe baza principiului reciprocităţii, comunităţii române din Ungaria i s-ar cuveni un mandat în legislativul de la Budapesta. Documentul MAE mai constată că românii din Ungaria, cu un trecut istoric, sunt în pragul dispariţiei. Legile din Ungaria – mai menţionează documentul – creează posibilitatea ca, în cadrul reprezentării intereselor minorităţilor, să se dezvolte un „etno-bussines”. Ungaria asigură doar teoretic pentru comunitatea română învăţământul în limba română; în practică, în cele mai multe şcoli „limba română este predată ca limbă străină”. Documentul MAE mai precizează că, faţă de practicile Ungariei, România asigură în mod exemplar exercitarea dreptul minorităţii maghiare la învăţământ în limba maternă. La Cluj-Napoca, procesul intentat de organizaţia din Olanda a adus în prim-plan problema panourilor bilingve pentru localităţi.
(MTI – 10 februarie)
