„Românul Klaus Iohannis, un european la Paris”, titrează Liberation. Ziarul francez subliniază că preşedintele României a ales Parisul, Berlinul şi Bruxelles-ul pentru primele sale vizite oficiale. În cadrul convorbirilor, cei doi şefi de stat, român şi francez, au enumerat temele care vor fi abordate în cadrul reuniunii Consiliului European de joi, de la Bruxelles, ca şi aderarea României la Spaţiul Schengen, dar şi situaţia din Ucraina. Liderii Franţei, Germaniei, Ucrainei şi Rusiei vor purta negocieri pentru pace la Minsk, în aşa-numitul format Normandia. Reuniunea de la Minsk ar putea fi ultima şansă pentru soluţionarea paşnică a conflictului din Ucraina, crede presa ucraineană. În opinia politologului Zbigniew Brzezinski, Rusia trebuie oprită cât mai repede prin măsuri reale, notează Rzeczpospolita. Una din ele ar trebui să fie înarmarea armatei ucrainene, a spus Brzezinski în cuvântarea sa din Senatul american, citează The Washinnton Times. Rusia s-a arătat îngrijorată de capabilităţile NATO instalate la graniţele sale, inclusiv pe teritoriul României. Recenta decizie a NATO de a înfiinţa centre de comandă suplimentare în şase ţări din est va duce inevitabil la schimbări „adecvate” în planificarea militară a Rusiei, a declarat reprezentantul ţării la Alianţă, Alexander Grushko, scrie SputnikNews. Potrivit unui sondaj realizat în Rusia, aproximativ 42% califică relaţiile dintre Moscova şi Washington ca fiind „ostile”, faţă de doar 4% cu un an în urmă, subliniază La Libre Belgique. Atitudinea faţă de ţările europene, tradiţional pozitivă, s-a deteriorat puternic, 71% dintre păreri fiind negative, adică de două ori mai mult decât în ianuarie 2014. În plus, două treimi dintre ruşi au o părere negativă despre Ucraina şi aproape jumătate consideră că relaţiile ruso-ucrainene sunt marcate de ostilitate, consemnează La Libre Belgique. Pentru a lupta contra noilor ameninţări de azi, armata, flota sau forţele nucleare strategice nu sunt suficiente nici pentru Occident, nici pentru Rusia, crede El Pais. Pentru a ieşi din grava criză, trebuie mai întâi normalizată relaţia ruso-ucranineană. Este nevoie de o iniţiativă rusă pentru o conferinţă internaţională asupra Crimeii, cu participarea populaţiilor din Peninsulă, Ucraina, Rusia şi UE, este de părere ziarul spaniol.
Înainte de a decide dacă merge sau nu la Minsk, pentru o ultimă tentativă de instaurare a păcii în Ucraina, Vladimir Putin a zburat în Egipt, într-o misiune diplomatică pe mai multe fronturi, constată La Stampa. Şi, într-un interviu acordat ziarului Al Ahram, a explicat opiniei publice arabe că dorinţa Rusiei este de a profita de disensiunile existente dintre Statele Unite şi preşedintele Abdel Fattah al-Sissi, pentru a slăbi influenţa Americii şi a reface relaţiile existente între Rusia şi Egipt în perioada 1950 – 1960. Mai mult, Moscova este dispusă să cumpere din Egipt mai multe legume şi fructe, să reducă preţurile la exportul de grâu şi să livreze armament, scrie Al-Ahram. Ce obiectiv a avut vizita lui Putin în Egipt explică Nezavisimaia Gazeta. În primul rând, încercarea de a demonstra lumii că Rusia nu este deloc izolată în urma sancţiunilor impuse de SUA şi Europa. La rândul său, publicaţia Gulf News vede în vizita lui Putin un plan grandios – acela de a crea o contrapondere la influenţa occidentală în Extremul Orient şi de a reface alianţa existentă între Moscova şi Cairo. În cursul vizitei la Cairo, unde presa de stat l-a întâmpinat ca pe un erou, preşedintele Putin i-a oferit omologului său egiptean un automat kalaşnikov, a remarcat The Telegraph. În Orientul Mijlociu, cărţile s-au complicat din nou şi echilibrele se schimbă iar, remarcă ziarul turc Yeni Şafak.
(Cristina Zaharia)
