Un acord de încetare a focului în Ucraina va intra în vigoare pe 15 februarie. Acesta a fost convenit după negocieri-maraton, de peste 16 ore, între liderii Ucrainei, Federaţiei Ruse, Franţei şi Germaniei şi discuţii paralele în cadrul grupului de contact pentru Ucraina.
Vladimir Putin, preşedintele Federaţiei Ruse: Ne-am înţeles cu privire la încetarea focului începând cu ora 00:00, 15 februarie. A doua poziţie, pe care o consider extrem de importantă este retragerea armamentelor grele de la linia de contact de astăzi, pentru trupele ucrainene şi, de la linia marcată în acordurile de la Minsk, din 19 septembrie, pentru miliţiile din Donbas.
Realizator: Declaraţia lui Vladimir Putin a fost consemnată de corespondentul Radio România, Alexandru Beleavschi, cu care suntem acum în direct. Bună ziua. Care sunt prevederile acordului?
Reporter: Este vorba de un acord care a fost semnat în cadrul grupului de contact între reprezentanţii Rusiei, Ucrainei şi OSCE şi liderii celor două republici autoproclamate, Doneţk şi Lugansk, susţinut politic de declaraţia celor 4 lideri participanţi la summitul de la Minsk. Prevederile privind retragerea armamentelor grele – se afirmă că aceasta trebuie să înceapă cel târziu a doua zi după încetarea focului şi să se încheie în termen de 14 zile cu asistenţa OSCE şi a Grupului de contact, OSCE urmând să monitorizeze şi verifice acest proces. De asemenea, acordul prevede retragerea de te teritoriul Ucarinei a tuturor formaţiunilor înarmate şi tehnicii militare străine, a tuturor mercenarilor, precum şi dezarmarea tuturor grupurilor ilegale. În prima zi după finalizarea retragerii armamentelor grele, va trebui să înceapă şi dialogul privind organizarea de alegeri locale pe teritoriile controlate în prezent de insurgenţi, dar în conformitate cu legile ucrainene şi, de asemenea, cu viitorul regim special al acestor teritorii. În termen de 30 de zile de la semnarea acordului prezent, spune textul, Parlamentul ucrainean va trebui să precizeze exact aceste teritorii, teritorii pe care se aplică legea ucraineană privind statutul special al Donbasului. Un punct separat, foarte important însă, se referă la restabilirea controlului Ucrainei asupra graniţei cu Rusia în zona conflictului. Aici documentul prevede că aceasta va începe după alegerile locale şi se va termina după finalizarea reglementării politice comprehensive a conflictului şi cu condiţia realizării în Ucraina a reformei constituţionale şi intrării în vigoare, la sfârşitul acestui an, a noii Constituţii ucrainene, ce va avea ca element cheie decentralizarea şi va ţine cont de specificul regiunilor Doneţk şi Lugansk. De asemenea, sunt foarte multe prevederi referitoare la graţierea şi amnistierea, neurmărirea penală a celor implicaţi în aceste evenimente din Donbas, aspecte umanitare, schimburi de prizonieri şi altele.
Realizator: Un acord care stabileşte foarte multe detalii în afară de deciziile mari de încetare a focului. Este un acord foarte aşteptat, însă nu este un prim acord de încetare a focului. A mai fost unul în septembrie, semnat tot la Minsk. A fost încălcat, după cum se ştie. Ce garanţii ar exista că acesta de-acum ar garanta pacea?
Reporter: Există multa prudenţă în legătură cu succesul acestui acord, care de fapt este un acord de implementare a celui la care te-ai referit, a acordurilor de la Minsk: este vorba de memorandumul şi protocolul de la Minsk din luna septembrie. Liderii celor patru, adică liderii Rusiei, Germaniei, Franţei, Ucrainei şi-au exprimat sprijinul politic, cum spuneam, pentru acest document, ca şi pentru acordurile de la Minsk şi integritatea teritorială a Ucrainei şi au hotărât să organizeze o monitorizare a implementării acestuia. Problema reală este, însă, în ce măsură lucrurile vor putea fi implementate pe teren. Există probleme de ordin militar. De pildă, una din principalele probleme este modul în care este interpretată, în acest moment, de către Ucraina şi liderii rebelilor, situaţia militarilor ucraineni din zona Debalţevo, pentru că separatiştii susţin că i-au încercuit, iar Ucraina susţine că nu există o încercuire. Deci retragerea de pe poziţiile respective, în cazul în care încercuirea este reală, ar implica un contact direct pentru cele două forţe, deci există riscul reizbucnirii luptelor, cel puţin în acea zonă. Preşedintele Putin a declarat că a convenit, împreună cu preşedintele Poroşenko, să constate la faţa locului, să trimită reprezentanţii militari la faţa locului, pentru a constata situaţia militară din teren. Deci, sunt aspecte sensibile, care urmează să fie precizate în perioada următoare. Probabil că, şi din acest motiv, există această marjă, de până la 15 februarie, pentru implementarea încetării focului, ca atare.
Realizator: Un acord de încetare a focului, dar încă multe necunoscute.
În paralel cu discuţiile de la Minsk, directoarea Fondului Monetar Internaţional, Christine Lagarde, a anunţat că FMI urmează să împrumute Ucraina cu 17,5 miliarde de dolari, în următorii 4 ani. Este vorba de un nou program de asistenţă, negociat cu autorităţile de la Kiev şi care urmează să fie aprobat de conducerea Fondului. În shimbul banilor, Guvernul ucrainean s-a angajat să pună în practică o serie de reforme, cum ar fi modernizarea sistemului energetic naţional. Christine Lagarde a mai anunţat că economia ucraineană, aflată în prezent în pragul falimentului, va fi ajutată cu fonduri, şi de Uniunea Europeană şi mai multe ţări, astfel încât împrumutul ar putea ajunge în final la aproape 40 de miliarde de dolari.
La sfârşitul anului trecut, guvernatorul Băncii Naţionale de la Kiev a afirmat că 2014 a fost pentru Ucraina cel mai greu an de după cel de-Al Doilea Război Mondial. PIB a scăzut cu 7,5%, iar bugetul de stat pe acest an vizează reducerea cheltuielilor sociale şi îngheţarea salariilor şi pensiilor.
RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI – 12 februarie
