Înţelegerea de la Minsk pe tema Ucrainei este privită cu maximă reticenţă în presa internaţională, însă şi situaţia economică a Greciei stârneşte îngrijorare. Le Monde scrie despre „Un acord de pace imperfect şi fragil” şi remarcă faptul că preşedintele Putin este previzibil într-o privinţă, aceea că rar îşi ţine cuvântul. Cotidianul francez ţine astfel să amintească încălcarea flagrantă de către Rusia a primului acord de la Minsk, din septembrie anul trecut. Chiar preşedintele Francois Hollande, citat de Le Figaro, îşi exprimă neîncrederea: „Acordul nu garantează un succes durabil”, în timp ce The Guardian remarcă sinceritatea cancelarului Merkel, care a afirmat că „acordul a oferit o rază de speranţă, şi nu mai mult”. Russia Today deja avertizează că „Reprezentanţii celor două republici separatiste, Doneţk şi Luhansk, au refuzat să semneze documentul final de la Minsk”. Similar, şi Evropeiska Pravda consemnează blocarea semnării actului final de către separatişti la comanda Moscovei”, în timp ce Dziennik notează că „Separatiştii ameninţă Kievul şi afirmă că răspunderea pentru îndeplinirea condiţiilor acordului revine guvernului Ucrainei. Dacă armistiţiul va fi încălcat, ei nu vor mai fi de acord cu nici o negociere”, precizează gazeta poloneză. „Negocieri de pace în stilul lui Putin: în timp ce liderii se adunau la Minsk pentru a conveni o încetare a focului, zeci de tancuri au trecut în Ucraina”, comentează The Independent, iar Rzeczpospolita reţine opinia preşedintelui Lituaniei: „Acordul de la Minsk este slab şi parţial. În plus, ştim că cel anterior, care era mai extins, nu a fost implementat”. Între timp FMI stabileşte acordarea unui împrumut pentru Ucraina în valoare de aproape 40 de miliarde de euro, informează El Periodico. Forbes se întreabă „Care va fi următoarea ţintă a Rusiei?” şi încearcă şi răspunsuri: Letonia şi Estonia, Georgia şi Republica Moldova. Publicaţia americană trage şi un puternic semnal de alarmă şi apreciază că „Occidentul a făcut o dată o greşeală, când nu a reacţionat – dincolo de condamnare – la invazia rusă din Georgia din 2008. Răspunsul pasiv al Vestului la invadarea Georgiei a pavat calea către criza ucraineană. Fără o contrareacţie eficientă în Ucraina vor mai urma şi alte crize”, concluzionează Forbes. Comentatorii analizează şi efectele impasului înregistrat în cazul Greciei. „Eurogrupul se încheie fără un acord, iar Grecia se arată optimistă”, rezumă Diario de Noticias, în timp ce La Libre Belgique titrează: „Austeritatea se aşează peste drepturile omului”, iar La Croix pune o întrebare îndrăzneaţă: „Poate fi reformată Grecia?”. Din Turcia, Sabah îşi vede „vecinul înghesuit la colţ” şi ţine să sublinieze disponibilitatea arătată de Rusia pentru sprijinirea financiară a Atenei. În schimb, Diario de Noticias scrie despre un nou consens, dar atrage atenţia că „ceea se discută cu adevărat în Consiliul European nu este Grecia, ci agonia unui proiect de destin comun care şi-a pierdut direcţia”. Incertitudine şi pe scena politică din Republica Moldova, după ce premierul desemnat, Iurie Leancă, nu a primit votul de încredere al parlamentului. „Leancă face praf coaliţia PLDM-PDM”, notează Timpul şi îl citează pe premier care susţine că „Un Guvern minoritar nu este funcţional”. Şi Jurnal este de părere că o coaliţie minoritară de guvernământ nu este cea mai bună soluţie pentru Republica Moldova şi opinează că „votul din parlament este un plan bine pus la punct de preşedintele PLDM, Vlad Filat, şi prim-vicepreşedintele PD, Vladimir Plahotniuc”. Conform declaraţiilor liberal-democratului Leancă, astfel statul de la est de Prut nu are şanse să continue calea de integrare europeană, care în proporţie covârşitoare depinde de paşii făcuţi de Chişinău acasă, în lupta cu corupţia şi reformarea justiţiei, reţine, de asemenea publicaţia Jurnal.
Iulia Lăpădat – RADOR
