EVENIMENTE INTERNE
– Culte, Biserică
* Miercurea Ciuc: Preasfinţitul Andrei Făgărăşanul, ales episcop al Episcopiei Covasnei şi Harghitei, urmează să fie întronizat la Catedrala episcopală din localitate
– Cultură
* Filarmonica „George Enescu”, în colaborare cu Centrul Naţional de Artă „Tinerimea Română” şi Asociaţia „Clasic e fantastic”, prezintă un concert susţinut de Orchestra de Tineret România–Moldova, sub bagheta dirijorului Cristian Mandeal – ora 11:00, la Ateneul Român, Sala Mare
– Sport
* Meciul de handbal masculin între echipele HCM Constanţa şi HC Sankt Petersburg, din grupa B a Cupei EHF – ora 11:45, în Sala Sporturilor din Constanţa
Aniversări – Comemorări
– Duminica Înfricoşătoarei Judecăţi (a lăsatului sec de carne) (Calendarul Creştin-Ortodox 2015; Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice 2015)
– 1794: S-a născut arhiepiscopul Alexandru Sterca-Şuluţiu, primul mitropolit greco-catolic („unit”) din Transilvania (din 1855) (m. 1867)
– 1823: S-a născut Melchisedec (Mihail) Ştefănescu, episcop şi istoric; unionist convins, a luptat pentru unirea Moldovei şi Ţării Româneşti şi pentru consolidarea acesteia; a iniţiat, împreună cu Mihail Kogălniceanu, Legea secularizării averilor mănăstireşti; editor de izvoare istorice; membru titular al Societăţii Academice Române din 1876, vicepreşedinte al Academiei Române între anii 1882 – 1885 (m. 1892)
– 1834, 15/27: S-a născut V.[asile] A.[lexandrescu] Urechia, istoric, scriitor şi om politic liberal; deputat, senator şi ministru în mai multe rânduri; de numele său se leagă iniţierea şi întemeierea a numeroase societăţi şi instituţii (în 1865, de exemplu, s-a numărat printre fondatorii Ateneului Român din Bucureşti); membru fondator al Societăţii Academice Române din 1867; vicepreşedinte al acestui for de mai multe ori (m. 1901)
– 1838: S-a născut Eusebiu Popovici, preot şi profesor; specialist în Vechiul Testament, în limbile semitice, în istoria bisericii şi în drept bisericesc; a tradus în limba română „De Bello Gallico” de Cezar şi „Exerciţii pentru sintaxa limbii latine” de Hauber; membru de onoare al Academiei Române din 1908 (m. 1922)
– 1840, 15/27: S-a născut Titu Maiorescu, critic literar, estetician şi om politic; membru marcant al Partidului Constituţional (Junimist), iar ulterior al Partidului Conservator (al cărui preşedinte a fost între anii 1913 şi 1914); de mai multe ori ministru în cabinete conservatoare şi prim-ministru (1912-1913); fondatorul grupării literare ieşene „Junimea”; întemeietor al criticii literare româneşti moderne; membru fondator al Societăţii Academice Române (1866); vicepreşedinte al Academiei Române (1880-1884; 1886-1887) (m. 1917) – 175 de ani
– 1841: S-a născut istoricul Mihail C. Suţu; a pus bazele unei cercetări numismatice sistematice şi istorice, înscriindu-şi numele între primii numismaţi din sud-estul Europei; a donat Academiei Române întreaga sa colecţie de monede şi antichităţi; membru titular al Academiei Române din 1909 (m. 1933)
– 1850, 15/27: S-a născut pictorul Ion Andreescu; membru post-mortem al Academiei Române din 1948 (m. 1882) – 165 de ani
– 1851: S-a născut Spiru Haret, matematician, sociolog (a întrevăzut posibilitatea aplicării matematicii la studiul societăţii), pedagog şi om politic liberal; ca ministru al cultelor şi instrucţiunii publice în mai multe rânduri, a reorganizat pe baze moderne învăţământul românesc de toate gradele; membru titular al Academiei Române din 1892, vicepreşedinte al acestui for (1904-1907) (m. 1912)
– 1864: Apărea, la Bucureşti, la iniţiativa unui grup de tineri ofiţeri, primul număr al revistei „România Militară”, ca publicaţie independentă, având inscripţionată pe copertă deviza: Ştiinţă, artă şi istorie militară. Prin Înaltul Decret Regal nr. 3663, din 1 ianuarie 1898, „România Militară” devine revista oficială a Marelui Stat Major. Până în anul 1989, a apărut sub diferite titulaturi – „Revista militară generală”, „Cultura militară”, „Probleme de artă militară”. Din anul 1990 poartă actuala denumire – „Gândirea militară românească” – şi are o periodicitate de şase apariţii pe an. Publicaţie de teorie şi ştiinţă militară, editată de către Statul Major General al Armatei României, revista Gândirea militară românească se adresează atât corpului ofiţeresc, cât şi mediilor instituţionale guvernamentale şi neguvernamentale preocupate de problematica militară naţională şi internaţională
– 1923: S-a născut Petre Solomon, poet, traducător (din literaturile engleză, americană, franceză, rusă şi maghiară) şi eseist (m. 1991)
– 1927: S-a născut istoricul Dinu C. Giurescu; în afara numeroaselor studii şi cercetări privind istoria românilor, a editat documente diplomatice privind perioada postbelică; membru titular al Academiei Române din 2001, vicepreşedinte al acestui for din 24 aprilie 2014, pentru un mandat de patru ani; deputat (2012-2014) din partea Partidului Conservator
– 1933: S-a născut Iosif Sava, muzicolog şi realizator de emisiuni radio-tv (m. 1998)
– 1933: S-a născut Octavian Lazăr Cosma, muzicolog şi profesor; preşedintele Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor din România (2006-2010); membru corespondent al Academiei Române din 2011
– 1933, 15-16: Grevele muncitorilor ceferişti de la atelierele „Griviţa Roşie” din Bucureşti; muncitorii, în rândul cărora comuniştii desfăşurau o intensă propagandă, au ocupat atelierele; după eşuarea negocierilor cu autorităţile, armata şi poliţia au tras în grevişti şi au pus capăt acţiunii (soldate cu 3 morţi şi 40 de răniţi din rândul muncitorilor); în Parlament, măsurile Guvernului au fost aspru criticate de partidele din opoziţie
– 1944: S-a născut regizorul Alexandru Bocăneţ, realizator de filme şi emisiuni de televiziune (m. 1977)
– 1955: S-a născut dirijorul Florin Totan – 60 de ani
– 1956: S-a născut Aurelian Titu Dumitrescu, poet, eseist, jurnalist; cel mai apreciat discipol al lui Nichita Stănescu
– 1956: A murit compozitorul Iuliu Mureşianu (n. 1900)
– 1968: S-a născut actorul George Ivaşcu, director al Teatrului „Metropolis”
– 1980: A fost lansată la apă, la Brăila, prima navă de pescuit oceanic construită în România – 35 de ani
– 1969: Inaugurarea liniei ferate electrificate Bucureşti-Braşov, prima de acest fel din România, în sistemul cel mai avantajos din punct de vedere tehnico-economic şi energetic: curent alternativ monofazat de frecvenţă industrială 50 Hz, la tensiunea de 25 kW
– 2010: A murit economistul Constantin Bărbulescu; după 1989 a făcut parte din Comisia numită de Guvernul român pentru elaborarea strategiei privind trecerea la economia de piaţă; amplă activitate pedagogică (a gândit restructurarea învăţământului superior economic românesc potrivit noilor condiţii ale economiei de piaţă); membru corespondent al Academiei Române din 1993 (n. 1927) – 5 ani
– 2012: A murit, la Scranton, Pennsylvania (SUA), actriţa americană de origine română Pola Illéry (Paula Iliescu), considerată una din ultimele vedete feminine ale erei filmelor mute; ea şi-ar fi luat numele de Pola Illery ca un tribut adus actriţei poloneze Pola Negri (n. 1897 – m. 1987), o divă a filmului mut şi prima actriţă europeană invitată să joace la Hollywood, devenind ulterior un star; a devenit cetăţean american în 1946 (n. 1908, în localitatea Corabia)
– 2013: A murit graficianul, pictorul şi profesorul universitar Traian Brădean (n. 1927)
EVENIMENTE EXTERNE
– Zagreb: Are loc ceremonia de învestire a noului președinte croat, Kolinda Grabar Kitarovic
– Hamburg: Alegeri legislative regionale
– Cairo: Justiţia egipteană va deschide astăzi al patrulea proces împotriva fostului preşedinte islamist, Mohamed Morsi, destituit de către armată în 2013, acuzat de „trădare” şi „spionaj” în favoarea Qatarului
Aniversări – Comemorări
– „Ziua Internaţională a Copilului cu Cancer”; este marcată din 2003, la iniţiativa Confederaţiei Internaţionale a Organizaţiilor Părinţilor cu Copii Bolnavi de Cancer, în amintirea zilei de 15 februarie 2002, când părinţi din întreaga lume s-au unit pentru prima oară pentru a ajuta ca toţi micuţii bolnavi de cancer să primească cel mai bun tratament şi îngrijire
– Afganistan: „Ziua Naţională a Salvării” (data încheierii retragerii trupelor sovietice din ţară – 15.II.1989, după aproape zece ani de la intervenţia URSS, în decembrie 1979, în sprijinul guvernului promarxist de la Kabul)
– 1564, 15 (sau 18): S-a născut Galileo Galilei, matematician, astronom şi fizician renascentist italian; întemeietorul mecanicii clasice şi al metodei experimentale în ştiinţă; în 1609 a construit o lunetă cu care a descoperit munţii de pe Lună, natura stelară a Căii Lactee, patru sateliţi ai lui Jupiter, petele solare (m. 1642)
– 1621: A murit Michael Praetorius, muzicolog şi compozitor german (n. 1571)
– 1759: S-a născut Friedrich August Wolf, savant, filolog, istoric şi critic literar german; este cunoscut îndeosebi pentru faptul că a fost primul a examinat critic epopeile lui Homer, punând în discuţie unicitatea autorului epopeilor antice Iliada şi Odiseea (m. 1824)
– 1857: A murit compozitorul rus Mihail Glinka; este considerat părintele muzicii clasice ruse; a pus baza operei naţionale ruse şi a muzicii simfonice (n. 1804)
– 1874: S-a născut Sir Ernest Shackleton, explorator britanic (m. 1922)
– 1916: S-a născut actorul american Jack Hanlon (m. 2012)
– 1922: S-a născut Herman Kahn, cibernetician, matematician, fizician şi viitorolog american (m. 1983)
– 1924: S-a născut regizorul american Robert Drew, considerat părintele cinéma vérité-ului american; a devenit celebru în anii ’60, în special datorită tehnicii sale inovative de a filma, folosind o cameră şi un microfon pentru a înregistra concomitent imagine şi sunet, fără a avea un scenariu stabilit iniţial, dovedind o mare flexibilitate şi naturaleţe în modalitatea de captare a reacţiilor (m. 2014)
– 1951: S-a născut Jane Seymour (pe numele său adevărat Joyce Penelope Wilhelmina Frankenberg), actriţă de film americană de origine britanică
– 1959: A murit Sir Owen W. Richardson, fizician britanic; a descoperit legile fenomenului de emisie termoelectronică; Premiul Nobel pentru Fizică în anul 1928 (n. 1879)
– 1965: A murit Nat King Cole, pianist, interpret de jazz şi cantautor american (n. 1919) – 50 de ani
– 1991: A luat fiinţă „Grupul de la Vişegrad”, organizaţie de cooperare regională reunind Ungaria, Polonia, Cehia şi Slovacia; în cetatea medievală Visegrád din Ungaria, Václav Havel – preşedintele Cehoslovaciei, Lech Wałęsa – preşedintele Poloniei şi József Antall – primul ministru al Ungariei au semnat o declaraţie comună prin care îşi asigurau sprijin reciproc în vederea integrării politice şi economice în Uniunea Europeană. De asemenea, prin acelaşi document au fost puse bazele unei strânse cooperări regionale între statele semnatare. România a ratat aderarea la acest grup, datorită evenimentelor din 1990 (mineriadele şi conflictul interetnic de la Târgu-Mureş), refuzul fiind comunicat direct lui Ion Iliescu. Aceasta a fost, de altfel, reînnoirea unui acord din 1335 între regii Ioan al Boemiei, Cazimir al III-lea al Poloniei şi Carol Robert de Anjou al Regatului Ungar
