Alarma teroristă din nordul Germaniei şi atacurile din Danemarca sunt atent monitorizate de presa internaţională. Carnavalul de la Braunschweig a fost anulat din cauza unei alerte teroriste de sorginte islamistă, titrează USA Today. Parada anulată este cea mai mare din nordul Germaniei şi atarge circa 250.000 de vizitatori pe an, precizează Business Insider. În plus, la graniţa germano-daneză a fost întărită supravegherea, după ce două persoane au fost ucise şi cinci rănite, în două atacuri armate separate, în capitala daneză, scrie Copenhagen Post. Atacurile au avut loc la două zile după ce Danemarca şi partenerii săi din Uniunea Europeană au convenit să sporească semnificativ cooperarea în domeniul contraterorismului, în urma atentatelor de la Paris din ianuraie, scrie Stars and Stripes. Agenţia UE, Europol, a anunţat că ţine legătura cu autorităţile daneze pentru a afla dacă atacatorul de la Copenhaga a acţionat pe cont propriu sau face parte dintr-o grupare, asigură EUObserver. Preşedintele francez François Hollande a avut o întrevedere cu ambasadorul Danemarcei în Franţa, pentru a-şi exprima solidaritatea, reţine Le Monde. „Toate democraţiile sunt în pericol. Scopul islamiştilor este de a distruge libertatea occidentului, iar Occidentul trebuie să lupte pentru a o apăra”, pledează The Telegraph.
Observatorii internaţionali declară că acordul de încetare a focului din Ucraina este, în mare parte respectat, dar luptele de la Debalţeve riscă să îl compromită, notează The Wall Street Journal. Rusia şi Ucraina nu sunt pe punctul de a parafa pacea perpetuă, crede Financial Times, dar nici nu va fi dezmembrată Ucraina de preşedintele rus Vladimir Putin. Într-un interviu pentru Der Spiegel, fostul secretar american al Apărării, Leon Panetta, face apel pentru o acţiune mai hotărâtă împotriva Moscovei, inclusiv prin furnizarea de arme Kievului, pentru a arăta Rusiei că va avea de plătit un preţ prea mare pentru acţiunile sale în Ucraina. Întrebat dacă acordul de la Minsk îl va opri pe Putin, Panetta crede, cităm: „Mă tem că, la fel ca precedentul acord, şi acesta va fi numai unul temporar, dacă Vestul nu va avea voinţa de a-l întări printr-un sprijin atât economic, cât şi militar pentru ucraineni”. La rândul său, Federica Mogherini, Înaltul reprezentant al UE pentru Afaceri Externe, opinează într-un interviu pentru Corriere della Sera: „Nu trăim o epocă de certitudini, ci de transformări şi de interdependenţă. A interpreta această stare din optica generaţiilor de dinaintea dărâmării Zidului Berlinului, aşa cum face Putin, este anacronic. Atunci când Lavrov spune: ‘Avem Occidentul la porţi’, răspunsul meu este: ‘Este un Occident pe care l-am construit împreună, în deceniile trecute, şi e ideea unei Europe care vrea să coopereze nu numai cu Rusia, dar cu toţi vecinii săi. Problema constă în a gestiona anacronismul rus şi a vedea dacă se poate face în aşa fel încât Rusia să depăşească această etapă”.
Oficialii greci şi creditorii internaţionali au extins negocierile înaintea reuniunii miniştrilor de finanţe din zona euro, care are loc la Bruxelles, anunţă Bloomberg. Dar, după întâlniri tensionate, nu se vede la orizont un compromis, regretă The Economist. Toţi ochii sunt aţintiţi pe întâlnirea Eurogroupului, care reprezintă, probabil, ultima şansă pentru Grecia de a obţine o extindere a pachetului de salvare. În disputele privind criza datoriei greceşti, geopolitica şi politica internă trag în direcţii opuse, constată Kathimerini. Creditori ca Germania, Finlanda şi Slovacia ar putea întâmpina rezistenţă în parlamentele lor, dacă ar garanta Greciei fonduri suplimentare. Guvernele din Spania, Portugalia şi Irlanda, care au suportat măsuri dureroase de austeritate în schimbul ajutoarelor financiare, şi care au alegeri anul viitor, sunt decise să nu permită o reducere a datoriei greceşti, care ar fi un as în mâneca opozanţilor lor politici. Totodată, dacă Grecia nu va ajunge la un acord cu creditorii europeni şi va părăsi, în cele din urmă, zona euro, unele forţe de la Atena ar dori să ceară ajutorul financiar al Moscovei, atenţionează Kathimerini.
Cristina Zaharia
