În pofida acordului de la Minsk, luptele continuă în estul Ucrainei, mai ales în localitatea Debalţeve. Presa internaţională scrie despre situaţia dramatică din oraş, unde se dau lupte grele pentru a controla gara, secţia de poliţie şi centrul localităţii. „Ukrinform” notează, citându-l pe şeful operaţiunilor ucrainene din estul ţării, Anatoli Stelmah, că trupele separatiste au luat cu asalt poziţiile forţelor ucrainene şi anumite zone din oraşul Debalţeve. Potrivit „Interfax”, surse din cadrul administraţiei prezidenţiale ucrainene au apreciat situaţia creată în jurul oraşului ca o încălcare a înţelegerilor de la Minsk. „Folosindu-se de armistiţiul încheiat şi de începerea retragerii tehnicii grele, luptătorii susţinuţi de Rusia încearcă să încercuiască oraşul Debalţeve şi astfel distrug toate posibilităţile procesului de îndeplinire a înţelegerilor încheiate la Minsk” – a declarat adjunctul şefului administraţiei preşedintelui Ucrainei. De cealaltă parte, surse din cadrul Departamentului Militar al autoproclamatei republici populare Doneţk au respins acuzaţiile. „Noi respectăm totul, aşa cum este scris în documentul de la Minsk. În ceea ce priveşte Debalţeve, acesta este teritoriul nostru iiar acest lucru nu ar trebui să preocupe Ucraina în niciun fel”. Uniunea Europeană se declară îngrijorată de luptele din oraşul Debalţeve. Potrivit agenţiei „TASS”, purtătorul de cuvânt al diplomaţiei europene, Catherine Ray, a afirmat că Uniunea Europeană „regretă piedicile puse misiunii de monitorizare a OSCE” în desfăşurarea activităţii în Ucraina. În plan diplomatic, Rusia încearcă o strângere a relaţiilor cu Ungaria prin vizita preşedintelui Putin la Budapesta. Dar vizita are şi o importantă componentă energetică, după cum remarcă presa internaţională. „MTI” notează că printre documentele pregătite spre semnare se află acordul referitor la instruirea în Rusia a specialiştilor maghiari în domeniul industriei energiei nucleare, un acord referitor la deschiderea unui consulat al Ungariei la Kazan precum şi un document cu privire la cooperarea în domeniile sănătăţii şi învăţământului superior. Iar „Nezavisimaia Gazeta” atrage atenţia asupra discuţiilor vizând livrările de gaz rusesc spre Ungaria, în condiţiile în care „contractul actual pentru gaze expiră în luna decembrie a acestui an. Este de aşteptat ca acesta să fie extins sau se va ajunge la un acord asupra unui nou contract”. Vizita preşedintelui Rusiei a fost precedată de un protest, după cum precizează „MTI”. ” În opinia demonstranţilor, politica Guvenului nu slujeşte interesele naţiunii iar prin semnarea unui acord referitor la centrala nucleară de la Paks, Ungaria va deveni dependentă pe termen lung de Rusia”.
Un alt subiect căruia presa internaţională îi acordă spaţii ample continuă să fie modul în care Grecia îşi negociază interesele cu forurile europene. Sub titlul „Ţipras caută aliaţi în toată lumea”, „El Mundo” atrage atenţia că „atât Parisul, cât şi Roma au clarificat faptul că Atena trebuie să-şi îndeplinească angajamentele dar, în acelaşi timp, îi oferă lui Ţipras un sprijin subtil, cerând o schimbare de direcţie comunitară. Şi Austria pare să fi adoptat o poziţie similară. Liderul elen beneficiază în plus de intermedierea de culise executată în ultimele zile de preşedintele Comisiei Europene, Jean Claude Juncker”. Iar din „Ekathimerini” aflăm că premierul grec l-a nominalizat pe deputatul conservator şi fost ministru, Prokopis Pavlopoulos, pentru funcţia de preşedinte al ţării. „Adresându-se grupului parlamentar Syriza, Ţipras a declarat că decizia de a-l nominaliza pe fostul ministru conservator de Interne reflectă nevoia unui consens politic şi social”.
Dar Europa nu se confruntă numai cu problemele economice, militare şi politice amintite mai sus. În vestul continentului, mai exact în Franţa, problema intoleranţei şi rasismului l-a făcut pe preşedintele François Hollande să denunţe aceste fenomente în creştere în ţara sa. Potrivit „Le Figaro”, în cursul vizitei la un cimitir evreiesc din estul Franţei, unde au fost profanate sute de morminte, François Hollande a declarat că justiţia îşi va spune cuvântul privind acest gest care denotă „inconştienţă, ignoranţă sau intoleranţă”. Acutizarea alarmantă a fenomenului intoleranţei l-a determinat pe comisarul european pentru drepturile omului să ceară Franţei să ia măsuri de combatere a actelor ostile şi rasiste. „Le Monde” scrie, citându-l pe Nils Muiznieks, că „discursului intolerant i se adaugă acte de ură, fie ele rasiste, xenofobe, antimusulmane sau homofobe. Antisemitismul şi islamofobia sunt grave în toate ţările dar în Franţa şi mai mult, pentru că acolo evreii şi musulmanii sunt larg reprezentaţi”.
Florin Matei, Agenţia de presă RADOR
