Noul guvern de la Chişinău, situaţia de pe frontul din Ucraina şi înfruntarea dintre Rusia şi Occident, precum şi încercarea autorităţilor de la Atena de a obţine o prelungire a acordului de asistenţă financiară sunt teme larg comentate de presa internaţională. „Grecia va solicita zonei euro prelungirea acordului de creditare cu până la şase luni, dar Germania susţine că un astfel de acord nu este prevăzut şi că Atena trebuie să respecte termenii actualului său acord internaţional de salvare”, relatează cotidianul elen Kathimerini. Le Monde explică: „Germania refuză să conceapă renunţarea la reformele programate în planul de asistenţă pentru Grecia actualmente în curs, iar ministrul de finanţe german consideră că guvernul elen nu a prezentat până acum nici un răspuns în privinţa modalităţilor de depăşire a problemelor cu care se confruntă Grecia”. Este totuşi o primă concesie, consideră El Pais din Spania, căci „după mai multe săptămâni de presiuni puternice, ministrul de finanţe elen admite că Atena ‘are nevoie de o prelungire a programului de creditare’ pentru a negocia cu mai multă degajare un al treilea acord de asistenţă”. Însă, continuă ziarul madrilen, dacă „Grecia cedează”, de acum „Europa va fi şi ea obligată să facă concesii politice şi financiare unei ţări care a pierdut în ultimii cinci ani un sfert din PIB-ul său şi a cărei salvare nu a oprit creşterea datoriei publice, a şomajului şi agravarea urgenţelor sociale”, punctează El Pais. Deocamdată însă „miniştrii de finanţe din zona euro au calificat planul prezentat de Atena drept insuficient”, constată Financial Times. Acelaşi cunoscut cotidian londonez relatează că „forţele armate ale Ucrainei se retrag din Debalţeve”. Citat de agenţia de presă ucraineană Unian, preşedintele Poroşenko spune că „80% din militarii şi echipamentele armatei s-au retras” din acest nod feroviar strategic din estul Ucrainei. „Este evident o înfrângere devastatoare în beneficiul separatiştilor susţinuţi de ruşi”, apreciază New York Times. „Cucerirea oraşului Debalţeve constituie o ‘clară încălcare a armistiţiului’, după cum denunţă UE”, scrie Le Soir, cu menţiunea că „Kievul şi occidentalii acuză Rusia că îi înarmează pe rebeli şi că a desfăşurat trupe în Ucraina, lucru dezminţit de Moscova”. Citat de site-ul NATO, secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice îi acuză la rândul său pe rebeli că „periclitează acordul de încetare a focului”. „Retragerea trupelor reprezintă o lovitură politică grea pentru preşedintele ucrainean, care s-a angajat să reunifice Ucraina şi să pună capăt celui mai sângeros conflict din Europa de la războaiele balcanice din anii 1990”, notează Washington Post şi adaugă că „cel puţin un lider de miliţie devenit politician a făcut apel la punerea sub acuzare a şefului armatei Ucrainei pentru această înfrângere”. La rândul lor, şi separatiştii din Doneţsk declanşează o ‘anchetă penală’ împotriva conducerii de la Kiev, pe care o acuză de „declanşarea unui război în Donbas”, relatază publicaţia ucraineană Korrespondent. Ucraina nu este sigura preocupare a Rusiei, după cum remarcă ziarul Nezavisimaia Gazeta, sub titlul „Moscova desfiinţează graniţa cu Abhazia şi Osetia de Sud”. „Extinderea teritoriului Rusiei în Transcaucazia va costa zeci de miliarde de ruble”, face socoteala în continuare acelaşi cotidian moscovit. Un alt cotidian din capitala rusă, Pravda vorbeşte despre turneul întreprins de ministrul rus al apărării în America Latină. „Venezuela, Nicaragua şi Cuba fac parte din blocul de stânga, care consideră că imperialismul SUA este principala ameninţare atunci când se pune problema înlăturării unor guverne legitime din ţările lor, având ca scop să instituie acolo regimuri pro-americane”, remarcă Pravda, cu concluzia că „Forţele militare ale Rusiei se întorc în America Latină”. Presa internaţională scrie şi despre noul guvern de la Chişinău. „Echipa guvernului Gaburici nu diferă considerabil de guvernul Leancă-2”, apreciază agenţia moldovenească Infotag, însă Unimedia scrie că „Leancă este dezamăgit de votul” din Parlament, iar ziarul Timpul consideră că „Gaburici este liantul între Filat şi Voronin”. „Parlamentul Moldovei a aprobat guvernul format de un om de afaceri proeuropean, plasând republica fostă sovietică pe un posibil curs de coliziune cu Rusia”, comentează New York Times. Premierul „Chiril Gaburici a spus că strângerea relaţiilor cu Europa va fi principala prioritate a guvernului său, care îşi începe mandatul într-o perioadă în care se acumulează problemele economice, creşterea stagnează şi moneda locală se devalorizează accentuat”, menţionează în continuare ziarul american. La rândul său, agenţia de presă rusă Ria observă că deşi „noul guvern al Republicii Moldova nu va renunţa la procesele de integrare europeană, relaţiile cu Federaţia Rusă rămân prioritare”.
Adriana Buzoianu – Agenţia de Presă RADOR
