Zăngănit de arme în Orientul Mijlociu sau în Europa şi necesitatea combaterii corupţiei la nivel înalt sunt doar două dintre numeroasele fenomene care atrag atenţia presei internaţionale.
„În Arabia Saudită, şefi militari din peste 20 de ţări au discutat diverse modalităţi prin care ar putea veni în ajutorul armatei irakiene”, notează cotidianul de limbă arabă „Asharq al-Awsat”. Acelaşi ziar aminteşte că „actualul coordonator american al coaliţiei împotriva Statului Islamic, John Allen, anunţase de altfel că, în săptămânile următoare, armata irakiană va porni ‘o mare ofensivă terestră’ asupra teritoriilor irakiene cucerite de militanţii Statului Islamic”. Aşa cum era de aşteptat, presa din Israel urmăreşte şi ea cu atenţie ultimele evenimente din zonele fierbinţi ale Orientului Mijlociu. Din cotidianul „Ha’aretz” aflăm că, în Yemen cel puţin, „facţiunile rivale au fost de acord cu formarea unui consiliu guvernamental interimar, încercând astfel să depăşească criză politică provocată de rebelii houthi, care preluaseră puterea”. În privinţa Libiei însă, acelaşi ziar notează că „Statele Unite şi Marea Britanie resping apelul Libiei vizând ridicarea embargoului impus de ONU asupra tranzacţiilor cu arament”. Potrivit reporterilor de la „Ha’aretz”, cele două ţări au subliniat că,”dat fiind haosul creat în această ţară, primordială este formarea unui guvern de uniune naţională”. Şi se pare că au dreptate, am zice noi, întrucât, după cum relatează cotidianul britanic „The Guardian”, „trei atentate cu maşini-capcană s-au soldat, joi, cu aproximativ 40 de morţi şi 70 de răniţi”. Europa nu este nici ea liniştită. În estul Ucrainei, luptele continuă: „separatiştii au preluat controlul asupra localităţii Cernuhino, din regiunea Luhansk”, anunţă ziarul ucrainean „Korrespondent”. Şi tot o publicaţie ucraineană, „Kyiv Post”, subliniază că „războiul dus de Rusia se mută în localitatea Mariupol, iar Vestul continuă să ignore realitatea”. În sfârşit, Grecia, cu economia şi finanţele sale, continuă să preocupe Uniunea Europeană şi mai ales ţările din zona euro. În cotidianul elen „Kathimerini”, purtătorul de cuvânt al guvernului, Gabriel Sakellaridis, afirmă că „guvernul a făcut tot ceea ce trebuie ca să se ajungă la o soluţie reciproc avantajoasă, iar responsabilitatea le revine acum altora”. Dar zvonul cel mai îngrijorător este lansat de săptămânalul german „Der Spiegel”, care afirmă că „Banca Centrală Europeană se pregăteşte pentru o eventuală ieşire a Greciei din zona euro, gândindu-se acum cum ar putea rămâne intact restul zonei”. Cert este însă că, după cum relatează ziarul francez „Le Monde”, „Eurogrupul mai discuta încă, joi după-amiază, eventualitatea prelungirii cu încă şase luni a acordului vizând salvarea Greciei”, acelaşi ziar întrebându-se dacă „ziua de vineri se va termina printr-un acord în această privinţă”. Dar ziarul american „The New York Times” este de altă părere, opinând că „atenţia Europei trebuie să se concentreze mai puţin asupra datoriilor Greciei şi mai mult asupra sistemului juridic al ţării, întrucât o bună parte din banii de care Grecia duce acum lipsă au fost furaţi, iar corupţia la nivel înalt rămâne o problemă”. Să fie România exemplul demn de urmat în această privinţă? După ce o laudă pe şefa DNA, Laura Codruţa Kövesi, săptămânalul britanic „The Economist” estimează că „s-ar putea ca eforturile României în combaterea corupţiei să fi fost rermarcate la Washington şi Bruxelles, dar ele mai trebuie să aibă impact şi asupra investitorilor străini. Premierul Ponta”, aminteşte săptămânalul, „tocmai s-a întors din America, unde a încercat să îi atragă pe investitori. Fără îndoială că el le-a vorbit mult despre doamna Kövesi şi despre DNA”.
Alexandru Danga, Agenţia de presă RADOR
