Departamentul anticorupţie al României, lăudat
Românii au presupus că Elena Udrea, fost ministru al turismului, este prea puternică pentru a putea fi atinsă de procurori. Fostă soţie a unui bogat om de afaceri, ea este protejata lui Traian Băsescu, fostul preşedinte. Şi totuşi, Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) a arestat-o pentru că ar fi ajutat la spălarea milioanelor de dolari pe care fostul soţ le-a câştigat cerând guvernului să plătească nişte preţuri exagerate pentru programe software. Anchetarea ei reprezintă un nou succes pentru DNA, care treptat îi convinge pe observatori că se fac progrese în combaterea corupţiei.
Procurorul-şef al DNA, Laura Codruţa Kövesi, care a fost baschetbalistă în tinereţe, şi-a început ascensiunea în magistratură înainte de a ocupa această funcţie de conducere, în apilie 2013. Unii se temeau că ea nu va putea apăra reputaţia instituţiei, dar, în realitate, numărul cazurilor la nivel înalt a crescut. În anul 2014, DNA a obţinut condamnarea a 1.138 de persoane, printre care 24 de primari, cinci parlamentari, doi foşti miniştri şi un fost premier, Adrian Năstase. Peste 90% din acuzaţii au dus la condamnări.
Asemenea succese nu au rămas nepedepsite. Anul trecut, doamna Kövesi a spus că, „în fiecare seară, la televiziune se lansează atacuri pe tema vieţii mele personale”. Un post de televiziune, deţinut de un oligarh, a acuzat-o că ia mită. (Ea l-a dat în judecată). DNA-ul a trebuit să facă faţă şi amestecului lui Victor Ponta, premierul României, care, înaintea numirii sale din 2012, a spus că instituţia este succesoarea temutei poliţii a Securităţii de pe vremea comunismului. În octombrie 2013, un important procuror anticorupţie din DNA a fost înlocuit, iar partidul domnului Ponta a exercitat presiuni în sprijinul unei amnistii care ar fi făcut ca DNA-u să nu mai poată acţiona împotriva politicienilor de la nivel înalt.
Astăzi, domnul Ponta este mândru de activitatea DNA. Premierul în vârstă de 42 de ani, el însuşi fost procuror, pomeneşte cu mândrie de laudele primite de instituţie din partea observatorilor Uniunii Europene vizând combaterea corupţiei. Legea amnistiei a fost respinsă în luna ianuarie, iar discuţiile pe tema reluării problemei „sunt o glumă”, subliniază el. Iar în privinţa doamnei Kövesi, el afirmă: „Eu am fost cel care a numit-o!”.
În realitate, doamna Kövesi a fost candidata domnului Băsescu. Ea a obţinut sprijinul domnului Ponta ca urmare a unui acord vizând împărţirea puterii. Dar entuziasmul domnului Ponta este semnificativ. „Asta demonstrează cât de popular a devenit DNA-ul”, afirmă Cristian Ghinea de la Centrul Român pentru Politici Europene (CRPE). DNA se află pe locul al patrulea printre instituţiile de cea mai mare încredere, după biserică, armată şi serviciile de securitate. Apropiaţii spun că domnul Ponta a atacat instituţia numai ca să facă o plăcere partidului său. Eşecul său în alegerile prezidenţiale din noiembrie, când a pierdut în faţa lui Klaus Iohannis, care candida mizând tocmai pe combaterea corupţiei, evidenţiază faptul că succesul politic se bazează tocmai pe lupta împotriva corupţiei, şi nu pe eludarea ei.
Pretenţiile Uniunii Europene vizând respectarea normelor în domeniu au oferit şansa unui început de carieră pentru nişte jurişti inteligenţi şi oneşti. (Mulţi dintre ei lucrează acum cu doamna Kövesi). America a insistat cu fermiate în privinţa combaterii corupţiei, dată fiind politica sa menită să oprească influenţa Rusiei în Europa de Est. Oficialii americani au transmis ţării acest mesaj în timpul vizitei pe care adjunctul secretarului de stat, Victoria Nuland, a efectat-o la Bucureşti, luna trecută*)
S-ar putea ca eforturile României în combaterea corupţiei să fi fost remarcate la Washington şi la Bruxelles, dar ele trebuie să mai aibă mare impact şi asupra investitorilor străini. Anul trecut, ţara s-a situat pe locul 69 în clasamentul corupţiei stabilit de Transparency International, o organizaţie de monitorizare a fenomenului cu sediul la Berlin, un loc rămas neschimbat din 2013. Domnul Ponta tocmai s-a întors din America, unde a încercat să îi atragă pe investitori. Fără îndoială că el le-a vorbit mult despre doamna Kövesi şi despre DNA.
*) Iniţial, în articol se afirma că secretarul de stat, John Kerry, ar fi vizitat Bucureştiul în luna ianuarie. Vizita a fost efectuată de doamna Nuland; domnul Kerry a vizitat Bulgaria, dar nu şi România.
THE ECONOMIST (Marea Britanie), 21 februarie 2015
Traducerea: Alexandru Danga
