Ameninţările extinse ale unei Ucraine destabilizate se reconfirmă parcă în fiecare zi, constată jurnaliştii din presa internaţională, care urmăresc cu acelaşi interes şi evoluţiile din Grecia. Astfel, în Ucraina Marşul Demnităţii menit să marcheze un an de la revolta pro-europeană a fost perturbat de un atentat terorist produs la Harkov, anunţă La Libre Belgique. Gazeta belgiană precizează şi că retragerea armelor grele ar fi trebuit să înceapă, conform acordului de la Minsk. Totuşi, Le Figaro susţine că primii paşi în această direcţie au fost schimbul de prizonieri făcut între separatişti şi armata ucraineană. Kyiev Post anunţă că teroriştii de la Harkov au fost deja prinşi, iar Serviciul de securitate ucrainean afirmă că aceştia fuseseră antrenaţi în Rusia şi foloseau arme ruseşti. Între timp, secretarul de stat american a acuzat „Rusia că încalcă fără scrupule şi cu cinism armistiţiul” şi a avertizat că SUA pregăteşte sancţiuni suplimentare împotriva regimului Putin, notează The Independent. Informaţia este preluată şi de Washington Post, care se întreabă dacă Mariupol este următoarea ţintă a rebelilor în Ucraina. Într-un articol publicat de Diario de Noticias, Iulia Timoşenko susţine că „Putin a anihilat regulile care au garantat pacea în Europa de trei generaţii” şi avertizează că trebuie dezvoltată „o strategie în cazul în care prezentul acord de la Minsk ar fi torpilat. Iar acest lucru trebuie să includă acordarea de ajutor defensiv letal forţelor ucrainene”. National Post din Canada se ocupă de „Afacerile neterminate ale lui Putin din Ucraina” şi analizează acţiunile şi intenţiile Kremlinului. „Ruşii au un interes de a avea un coridor terestru până la Crimeea, ceea ce l-ar putea determina pe Putin să-şi reia aparenta revendicare a întregii Novorossia. Iar această entitate teritorială ar putea include nu numai Donbas, ci şi întreg litoral ucrainean la Marea Neagră, extinzându-se dincolo de Crimeea, până la frontiera cu Moldova şi România. Controlul rusesc asupra litoralului ar permite Moscovei să facă legătura cu armata ei din Transnistria, regiunea de conflict îngheţat a Republicii Moldova, mărind astfel presiunea exercitată asupra acelei ţări”, comentează publicaţia canadiană. Pe de altă parte, la Moscova au avut loc proteste împotriva EuroMaidanului din Ucraina, consemnează The Telegraph, iar ziarul 24 de ore informează că după mintingul din capitala Bulgariei împotriva politicii preşedintelui rus, în centrul Sofiei a avut loc un contramiting în sprijinul lui Vladimir Putin. Şi liderul de la Kremlin se arată încrezător. „Rusia va găsi întotdeauna un răspuns adecvat la orice presiune care vine din exterior”, reţine Russia Today din declaraţiile lui Vladimir Putin, în timp ce Dnevnik menţionează avertismentul acestuia – cităm: „Nu vă faceţi iluzii cu privire la o superioritate militară faţă de Rusia”. Criza Atenei, încă un motiv de îngrijorare pentru Europa. „Luna de miere a Syrizei s-a terminat, având în vedere că Grecia a ajuns la un acord cu UE pe tema datoriei”, titrează The Observer, „Am câştigat bătălia, dar nu războiul”, îl citează The Telegraph pe premierul grec, iar Khatimerini opinează că „Este timpul ca Alexis Tsipras să-şi păstreze calmul”. New York Times este de părere însă că „Pentru a rezolva criza din Grecia, Europa trebuie să-şi concentreze atenţia mai puţin asupra datoriei şi mai mult asupra justiţiei. Atena nu a risipit pur şi simplu câteva miliarde de euro: o bună parte din bani au fost furaţi. Şi totuşi, UE a făcut prea puţin pentru a forţa Grecia să elimine corupţia la nivel înalt. Această posibilă explicaţie nu prevesteşte un viitor prea bun al Uniunii”, conchide ziarul american. În final menţionăm o altă informaţie analizată atent de ziarele străine: incursiunea militară turcă în Siria pentru a evacua un mausoleu otoman. „Regimul de la Damasc a calificat acţiunea drept agresiune flagrantă”, în timp ce Financial Times consideră că intervenţia reflectă îngrijorarea crescândă de la Ankara cu privire la extinderea Statului Islamic. The Guardian trage un semnal de alarmă: „Spre deosebirea de dezvoltarea lentă a Al-Qaida, Statul Islamic se extinde global şi rapid”, iar Folha din Brazilia subliniază că „Decapitarea celor 21 de egipteni creştini răpiţi de Statul Islamic în Libia a declanşat alarma cu privire la pericolul unei creşteri a imigraţiei ilegale spre Italia prin Mediterana. Astfel, acţiunea organizaţiei jihadiste din Libia poate impulsiona fluxul de imigranţi spre Europa”, concluzionează cotidianul brazilian.
Iulia Lăpădat)
