Tensiunile apărute în relaţiile dintre Statele Unite şi Israel ţin capul de afiş al presei americane, ca şi al celei de la Ierusalim. Presa din Europa este însă mai interesată de criza din Ucraina şi de consecinţele ei ample. Pe fondul continuării luptelor în estul Ucrainei, presa britanică anunţă că Regatul Unit va trimite instructori pentru a antrena armata ucraineană. „Un demers simbolic, care riscă să provoace furia Rusiei”, opinează The Guardian. „Este foarte probabil ca iniţiativa să fie folosită de Moscova drept justificare a afirmaţiilor lui Putin că separatiştii proruşi ar lupta împotriva unei ‘legiuni străine’ a NATO”, explică ziarul londonez şi adaugă că „în primăvară vor sosi şi consilieri militari americani”. Alertată de pericolul din est, „Lituania anunţă reintroducerea serviciului militar obligatoriu”, informează cotidianul ungar Nepszava, în vreme ce Le Point constată că „majoritatea ruşilor se simt ameninţaţi de Occident”. „Conform unui sondaj de opinie, 68% din ruşi sunt convinşi că ţara lor se confruntă cu ameninţări militare externe, iar 82% au încredere că armata rusă va face faţă cu succes acestor pericole”, scrie publicaţia pariziană, cu menţiunea că procentele sunt în creştere substanţială. „Liderii europeni se confruntă cu o dilemă grea”, este de părere Newsweek. „Ei pot fie să se dedice susţinerii revoluţiei din Ucraina, fie să comploteze împreună cu Rusia pentru a face din această ţară un stat eşuat”, explică revista americană, cu menţiunea că „nu există cale de mijloc” – aceasta fiind o iluzie, după cum crede şi Eduard Hellvig, noul şef al SRI. „Hellvig crede că acele ţări europene care se coboară să-i facă pe plac preşedintelui rus dăunează intereselor UE şi ale NATO” şi că „ţări precum Polonia, statele baltice şi România sunt principalele ţinte ale imperialismului rusesc”, notează Newsweek. În privinţa Ucrainei, ameninţarea capătă şi alte aspecte: „Banca Naţională a Ucrainei a limitat accesul la valuta externă, într-un nou efort de a opri deprecierea hrivnei, în vreme ce preşedintele rus Putin a ameninţat să sisteze livrările de gaze”, rezumă Wall Street Journal. Din punctul de vedere al liderului de la Kremlin, citat de agenţia de presă Tass, decizia Kievului de a decupla estul Ucrainei de la alimentarea cu gaze „miroase a genocid”. Iar noua dispută ruso-ucraineană pe tema plăţii gazelor naturale înseamnă veşti proaste pentru Europa de est, căci „dacă Gazprom închide robinetul, 55% din combustibilul destinat Europei nu va mai ajunge la destinaţie”, scrie publicaţia Forbes. În aceste condiţii, „Europa vrea ca acordurile cu Gazprom să fie convenite cu Bruxelles-ul”, evidenţiază cotidianul bulgar Dnevnik, cu referire la proiectul Uniunii energetice europene. „Această politică este menită să reducă dependenţa energetică de livrările de gaze ruseşti”, notează Suddeutsche Zeitung. Iar cotidianul polonez Rzeczpospolita constată că „Putin începe să joace la nivel global”. Preşedintele rus „a impus o schimbare a constituţiei ucrainene care de facto împiedică integrarea ei în Occident”, evidenţiază ziarul de la Varşovia, cu explicaţia că „pe europeni a fost suficient să-i sperie cu un conflict deschis pe Bătrânul continent”. Iar pentru Washington, continuă Rzeczpospolita, liderul de la Kremlin a pregătit o altă provocare, căci „dacă Teheranul va primi într-adevăr sisteme ruseşti de apărare aeriană, se va putea plasa pe o poziţie mult mai categorică în negocirile privind oprirea programului său nuclear”. Exact aceste negocieri stau la baza tensionării relaţiilor americano-israeliene, după cum scrie presa din Statele Unite. Un acord cu Republica islamică ar fi imperfect, recunoaşte Washington Post, dar dacă nu ar fi convenită nici o înţelegere, „SUA şi Israelul s-ar confrunta cu opţiunea neplăcută a unui atac asupra instalaţiilor iraniene – fără a avea vreo garanţie că un astfel de atac ar întârzia Teheranul mai mult de numai câţiva ani”, atenţionează oficiosul de la Washington. „Premierul israelian refuză invitaţia democraţilor americani de a participa la o întâlnire cu ei în timpul vizitei pe care o va face la Washington săptămâna viitoare”, relatează cotidianul israelian Haaretz, în vreme ce New York Times o citează pe consiliera preşedintelui Obama, Susan Rice, potrivit căreia vizita lui Benjamin Netanyahu este „distructivă” pentru relaţiile dintre Statele Unite şi Israel. Aceasta este „cea mai cinstită recunoaştere venită până acum din partea unei oficialităţi americane în privinţa efectului negativ al controversei asupra relaţiilor” dintre SUA şi statul evreu, remarcă New York Times.
(Adriana Buzoianu, RADOR)
