Relaţiile dintre Rusia şi Occident, pe fondul crizei din Ucraina, se află în continuare între temele de mare interes pentru presa internaţională. Ziarele străine scriu şi despre celălalt front, cel împotriva jihadismului, în vreme ce cotidianele britanice revin asupra temei imigraţiei, iar în presa americană regăsim câteva articole interesante despre China.
„Armistiţiul din estul Ucrainei este în general respectat”, susţine preşedintele în exerciţiu al OSCE, citat de publicaţia ucraineană Korrespondent. În aceste condiţii, Kievul „începe retragerea armelor grele de pe linia frontului”, informează agenţia Ukrinform, citând Statul Major General. Aceeaşi agenţie notează însă că „Rusia desfăşoară în Crimeea rachete capabile să transporte arme nucleare” şi că acestea sunt îndreptate spre Ucraina. Citat de Washington Post, comandantul forţelor NATO în Europa, generalul american Philip Breedlove avertizează că „succesul înregistrat de Rusia în destabilizarea Ucrainei îl va încuraja pe preşedintele Putin să semene vrajbă şi în alte părţi, în cadrul strategiei de slăbire politică a Alianţei şi de extindere a influenţei Moscovei în regiune”. La rândul lor, „oficialităţile administraţiei Obama spun că au în vedere o nouă rundă de sancţiuni economice împotriva Rusiei şi analizează posibilitatea de a livra Kievului rachete antitanc şi alte arme – idee sprijinită în tot mai mare măsură de congresmanii americani”, punctează oficiosul de la Washington. Şi totuşi, puţine din ţările NATO se grăbesc să-şi mărească bugetul apărării, conform cu recomandările Alianţei, evidenţiază Financial Times. Norvegia ia însă în serios pericolul şi „îşi restructurează armata pentru a se apăra în faţa unei intervenţii ruseşti”, relatează agenţia de presă Rosbalt, cu menţiunea că Rusia a reactivat de curând câteva baze militare din nordul extrem care fuseseră închise după 1989. Iar ministrul rus al apărării anunţa cu două zile în urmă că Moscova şi-ar putea apăra interesele în zona Arcticii recurgând la mijloace militare, adaugă Rosbalt. De la Moscova, cotidianul Novîie Izvestia scrie despre vizita preşedintelui Ciprului în capitala rusă, unde a semnat cu Putin „mai multe acorduri, inclusiv privind cooperarea militară, şi şi-a reafirmat opoziţia faţă de sancţiunile adoptate de UE împotriva Rusiei”. Liderul de la Kremlin „încearcă să-i dezbine pe europeni”, conchide Le Figaro. Un alt ziar parizian, Le Monde analizează „zonele de umbră ale vizitei ‘particulare’ făcute de doi parlamentari francezi la Damasc”, unde s-au întâlnit cu preşedintele Assad, împotriva recomandării Ministerului de externe al Hexagonului. O vizită care suscită multe critici, apreciază Le Monde, dar care pare a fi „iniţiat o dezbatere, până acum imposibilă, privind politica siriană a Franţei”. Multe din cotidianele străine scriu că „John jihadistul” care a decapitat mai mulţi ostatici, a fost identificat. Este vorba de Mohammed Emwazi, un britanic de origine kuweitiană, în vârstă de 26 de ani, londonez şi absolvent al unei facultăţi de informatică, pe care agenţii secreţi britanici au încercat să-l racoleze, împiedicându-l să se întoarcă în Kuweit, menţionează The Guardian. Presa britanică revine asupra cifrelor imigraţiei. The Times constată că se înregistrează o „creştere uriaşă a imigraţiei”, care a depăşit de trei ori ţinta guvernului. „Imigraţia se află printre primele trei preocupări ale alegătorilor britanici”, punctează The Telegraph şi publică o hartă a populaţiei de imigranţi din Regatul Unit. China este şi ea în atenţia presei internaţionale. Sub îndrumarea preşedintelui Xi Jinping care îşi consolidează puterea, guvernul de la Beijing lansează o nouă campanie ideologică, având la bază „patru principii globale”, relatează Wall Street Journal. Liderul chinez „cheamă partidul să construiască o societate globală care să se bucure de o prosperitate moderată, să aprofundeze global reformele, să guverneze global ţara conform legii şi să rămână global centrul de putere al societăţii”, detaliază cotidianul american. „Sub conducerea perşedintelui Xi Jinping, grupările civice îşi pierd libertatea şi adepţii”, constată New York Times. Iar BBC ne lămureşte asupra principiilor democratice din Thailanda, unde noua Constituţie prevede că membrii Senatului vor fi de acum încolo desemnaţi de guvernul militar al ţării, iar nu aleşi de populaţie.
Adriana Buzoianu, RADOR
