O dată pe săptămână, NK News alege o întrebare pusă de un cititor despre Coreea de Nord. Cel mai recent, dezertorul Je Son Le a fost întrebat cum îşi petrec nord-coreenii timpul liber şi vacanţele. În afară de sărbătorile tradiţionale cu cod vestimentar şi flori care trebuie depuse la prima oră a dimineţii (o necesitate pentru orice regim tiranic), Je Son Le a oferit detalii şocante despre muzica şi petrecerile din regatul singuratic.
Nu, nu există cluburi în Pyongyang sau oriunde altundeva în ţară. Coreea de Nord e un loc unde internetul local a fost construit să-i spele pe creier pe utilizatori când vine vorba de ştirile internaţionale. E un loc unde devotamentul faţă de regim e singura normă acceptată. E un loc unde până şi muzica e construită să promoveze interesele guvernului (grupul feminin de muzică Moranbong e unul dintre cele mai populare arme de propagandă). Toate astea nu ar trebuie să ne uimească, dacă e să ţinem cont de atitudinea guvernului nord-corean faţă de lumea vestică şi pedepsele lor dure pentru cei care nu ascultă.
Rezultatul restricţiilor dure impuse de guvern e o reţea de cluburi improvizate pe ascuns, unde spiritele se bucură la maximum de libertate. În loc să fie un club de noapte pe strada principală, casele goale devin temporar locuri de desfrâu. În loc de melodii permise de guvern, în boxe se aud trupe K-pop interzise. Sunt luate măsuri speciale ca să se asigure că sunetul nu se aude şi din afară.
„Să te bucuri de ceva din Coreea de Sud e ilegal în Coreea de Nord”, explică Je Son. „În cazul unui raid al poliţiei, dacă nu reuşim să ascundem caseta sau CD-ul dinainte, va fi folosit ca probă împotriva noastră”. Să fii prins cu materiale interzise poate duce la închisoare, muncă forţată sau mai rău. Aminteşte-ţi, e o ţară unde poţi să fii executat pentru că te-ai uitat la emisiunile sud-coreene.
Aici oamenii se folosesc de o strategie din industria clandestină de DVD-uri din Coreea de Nord. Ca să se poată uita la filme ilegale din Coreea de Sud, multe familii se folosesc un DVD player cu două forme de alimentare, numit Notetell. Când bagă un DVD din Coreea de Nord în compartimentul aparatului, filmul din Coreea de Sud merge dintr-un USB, şi astfel cetăţenii pot să ofere dovezi că doar se uitau la un film nord-corean când au fost prinşi. Stick-ul USB va fi ascuns sau aruncat. Studenţii care plănuiesc o noapte de dans cu prietenii lor vor alege alege o soluţie şi mai puţin costisitoare: chitara.
După cum afirmă Je Son Le, chitarele nu lasă nicio urmă. Sunt uşoare, simplu de obţinut, şi – în caz că se apropie cineva – le permite studenţilor să treacă la melodii tradiţionale şi legale din Coreea de Nord.
