Agenţia Fitch a reconfirmat rating-ul aferent datoriei guvernamentale a României pe termen lung la BBB-/BBB, cu perspectivă stabilă.
„Reconfirmarea rating-ului României se datorează, în primul rând, aşteptărilor pozitive privind perspectivele de creştere economică în următorii doi ani, dar şi poziţiei fiscale mai bune comparativ cu statele cu rating similar”. Fitch estimează o creştere economică de 2,7% în 2015 şi de 2,8% în 2016 şi consideră că, deşi România va continua eforturile pentru atingerea obiectivului pe termen mediu privind deficitul bugetar structural de 1% din PIB, acesta se va situa la aproximativ 1,5% din PIB”.
Agenţia de rating apreciază că, în anul 2015, nivelul datoriei publice va atinge 39% din PIB, atât deficitul bugetar, cât şi datoria publică situându-se sub media statelor cu rating BBB.
***
China a devenit cel mai mare partener comercial al României din Asia, fiind totodată pe locul doi ca soluţie de import. Anul trecut, valoarea totală a schimburilor comerciale a fost de 4,75 miliarde de dolari, înregistrând o creştere de 17,8%. Schimburile din domeniul cultural devin tot mai dinamice.
Centura economică „Drumul mătăsii” a deschis o nouă poartă de oportunitate pentru ţările din Europa de Est, inclusiv România.
România este din punct de vedere geografic bine aşezată pe acest drum al mătăsii. De asemenea, statutul României de membru al UE face ca această conexiune să fie una cu o axă largă euro-asiatică. România e angrenată într-un important proiect european, care se referă la euroregiunea Dunării, ceea ce ar putea în perspectivă să constituie o bună direcţie de continuare a „Drumului mătăsii” până în centrul Europei. Sunt în acest moment, în diverse stadii de realizare, negocieri pentru proiecte economice importante. Cel puţin două dimensiuni sunt importante: cooperarea în zona energiei şi, de asemenea, în domeniul infrastructurii.
***
Rata anuală a inflaţiei în zona euro a rămas negativă în luna februarie, dar s-a îmbunătăţit semnificativ faţă de luna ianuarie, după ce Banca Centrală Europeană a demarat un program de relaxare cantitativă care prevede achiziţii lunare combinate de obligaţiuni suverane ale statelor din zona euro şi bonduri corporatiste de până la 60 de miliarde de euro.
Potrivit unei estimări preliminare a Eurostat, rata anuală a inflaţiei în zona euro s-a situat la minus 0,3% în luna februarie, comparativ cu minus 0,6% în ianuarie. Este a treia lună consecutivă de inflaţie negativă în zona euro.
Principalele elemente responsabile pentru scăderea inflaţiei în luna februarie au fost preţurile la energie, care au înregistrat o scădere anuală de 7,9%.Cele mai mari majorări de preţuri s-au înregistrat la servicii, care au înregistrat o creştere anuală de 1,1%, urmate de preţurile alimente, alcool şi ţigări, care au înregistrat o creştere de 0,5%.
În ianuarie 2015, Malta, cu 0,8%, Austria şi România, ambele cu 0,5%, au fost, ţările cu cea mai ridicată rată anuală a inflaţiei din Uniunea Europeană, în condiţiile în care în UE aceasta a coborât în teritoriu negativ – minus 0,5%.
***
Comisia Europeană i-a acordat Parisului trei luni pentru a-şi prezenta programul de reforme structurale, în caz contrar riscând să fie sancţionat. În 2015, Parisul trebuie să-şi reducă deficitul structural cu 0,5% din PIB, urmând ca, în 2016, PIB-ul să fie reduc cu 0,8% din PIB, iar în 2017, cu 0,9 din PIB.
În privinţa anului 2015, noile obiective înseamnă că guvernul francez va trebui să găsească urgent încă 4 miliarde euro. Pentru 2016 şi 2017, comisia „aşteaptă un Program Naţional de Reforme (NRP) diversificat şi credibil, cu o agendă detaliată şi cu măsuri clare”.
***
Eurostat a anunţat că rata şomajului în zona euro a scăzut la 11,2% în luna ianuarie 2015 de la 11,3% în luna decembrie 2014, în timp ce în Uniunea Europeană a scăzut până la 9,8% de la 9,9%. În cazul zonei euro, rata şomajului a atins cel mai scăzut nivel de după luna aprilie 2012. În rândul statelor membre, cele mai ridicate rate ale şomajului se înregistrează în Grecia (25,8% în luna noiembrie) şi Spania (23,4%). La polul opus se situează Germania, cu o rată a şomajului de 4,7%, şi Austria (4,8%). România se situează sub media din UE, cu o rată a şomajului de 6,5%.
***
Cehia a vândut ca intermediar arme americane moderne Rusiei după impunerea de sancţiuni pentru astfel de activităţi, informează cotidianul polonez Rzeczpospolita. Potrivit publicaţiei menţionate, este vorba de arme automate de tip Bushmaster 90705, 90838 şi 90899, DPMS RFA 3-3G2, de arme germane Heckler-Koch şi de pistoale Sig Sauer. Oficial, aceste arme erau livrate pentru a fi vândute în magazine de vânătoare din Rusia, însă ele sunt folosite de unităţile speciale ale multor ţări, inclusiv de cele americane Delta Force.
***
Kievul şi Moscova au ajuns la un acord pentru a asigura continuarea livrărilor de gaz către Ucraina până la sfârşitul lunii martie.
Compania ucrainiană Naftogas s-a angajat să pre-plătească Gazpromului în martie livrările de gaz care asigură consumul Ucrainei. Gazprom garantează tranzitarea achiziţiilor de gaz ale UE şi va livra 114 milioane de metri cubi de gaz pe zi Ucrainei pe baza pre-plăţilor primite», precizează acordul.
Europa se simte direct vizată deoarece o oprire a livrărilor către Ucraina ar putea avea rapid o incidenţă asupra traseului achiziţiilor europene care tranzitează această ţară. În 2014, circa 40% din cele aproximativ 147 de miliarde de metri cubi de gaz natural rusesc importate de Europa au tranzitat teritoriul ucrainean. Gazul livrat prin Ucraina reprezintă în jur de 30% din cererea europeană.
***
DEA, filiala de petrol şi gaze a grupului german de utilităţi RWE, a fost vândută unui grup de investitori condus de miliardarul Mikhail Fridman, pentru 5,1 miliarde de euro (5,7 miliarde de dolari). În vara anului trecut, Guvernul de la Berlin a aprobat tranzacţia. Prin această tranzacţie miliardarul rus a obţinut 190 de licenţe sau concesiuni de petrol şi gaze din Europa, Orientul Mijlociu şi Africa de Nord.
***
Scăderea globală a preţurilor la materiile prime energetice, începută cu boom-ul şisturilor în SUA şi continuată apoi prin politica Arabiei Saudite au năruit speranţele unui petrol mai scump, cum se aşteptau Rusia, Venezuela şi Iranul. Au suferit însă nu numai bugetele acestor state.
Ieftinirea resurselor de energie constituie o lovitură pentru mii de firme din ramura extractivă. În prezent simt în mod dureros aceast lucru şi cei care au început revoluţia preţurilor – firmele americane de foraj. Ele opresc forările, imobilizează platforme, reduc masiv planurile de investiţii şi concediază mii de angajaţi.
Problema a afectat firme din toată lumea. Cel mai neliniştitor fapt este că, în pofida materiilor prime ieftine, pe piaţa internă a UE preţurile energiei continuă să crească. Pentru gaz plătim în medie de trei ori mai mult decât americanii, iar preţurile la energia electrică sunt de două ori mai mari. Or, o astfel de disproporţie nu oferă şanse pentru o competiţie eficientă a firmelor industriale din UE.
Vina pentru această situaţie revine în primul rând Bruxelles-ului şi politicii lui „verzi”. Reducerea emisiilor de gaze, abandonarea resurselor iefţine de energie în favoarea celor mult mai prietenoase faţă de mediu au făcut ca din anul 1990 până în anul 2011 emisia gazelor cu efect de seră pe continentul nostru să scadă cu 18%. Europa a devenit liderul investiţiilor în regenerarea surselor de energie. Acest lucru nu putea rămâne fără influenţă asupra capacităţii de concurenţă a industriei Uniunii. La fel ca şi insuficienta integrare a pieţelor şi lipsa infrastructurii transfrontaliere de transport şi a politicii energetice comune.
***
Lituania a semnat un acord cu compania americană Chenier Energy asupra livrării de gaz natural lichefiat, ceea ce îi va permite să-şi reducă dependenţa energetică faţă de Rusia. În virtutea acestui acord-cadru, primele livrări de gaz ar trebui să ajungă în Lituania de anul viitor.
Un terminal plutitor a fost inaugurat la sfârşitul lunii octombrie 2014 în Lituania, punând capăt monopolului Moscovei în ţările baltice. Putând primi până la patru milioane de metri cubi de gaz pe an, mult mai mult decât 2,7 milioane metri cubi achiziţionaţi de la Gazprom în 2013, pe atunci unicul furnizor al Lituaniei, terminalul poate de asemenea aproviziona Letonia şi Estonia. Un contract a fost semnat în august anul trecut între Lituania şi Statoil din Norvegia asupra livrărilor pe cinci ani, începând din 2015, a 540 milioane de metri cubi de gaz pe an.
***
Înmatriculările de autoturisme Dacia au înregistrat în Franţa, în luna februarie 2015, o scădere de 27,2% în ritm anual, până la 6.602 de unităţi, scăderi mai mari fiind înregistrate doar de mărcile Chevrolet şi Lancia.
Pe ansamblu, piaţa auto franceză a înregistrat în luna februarie o creştere de 4,1% până la 147.130 de unităţi, susţinută de mărcile străine şi de marca Renault. În timp ce înmatriculările de autoturisme Ford au crescut cu 34,7% în ritm anual, urmate de o creştere de 30,6% în cazul BMW, înmatriculările primilor doi constructori auto francezi, PSA şi Renault, au crescut cu doar 1,8%. În cazul grupului Renault, scăderea de 27,2% a înmatriculărilor de autoturisme marca Dacia a fost compensată de o creştere cu 11,7% a înmatriculărilor de autoturisme marca Renault.
De asemenea, în primele două luni din acest an, un număr de 15.199 autoturisme marca Dacia au fost înmatriculate pe piaţa franceză, în scădere cu 15,8% comparativ cu perioada similară a anului trecut. Aceasta în condiţiile în care piaţa auto franceză a înregistrat în primele opt luni o creştere de 5,1% până la 280.300 de autoturisme.
***
Grupul francez de telecomunicaţii Orange, fostul France Telecom, este interesat de o posibilă fuziune cu Telecom Italia. În prezent însă nu se poartă negocieri între cele două companii.
Dacă discuţiile dintre cele două companii se vor materializa într-o ofertă oficială, o fuziune între cele două foste monopoluri de telefonie ar da naştere unui nou gigant european cu o valoare de piaţă de 60 de miliarde de euro. Există însă şi o serie de obstacole în calea unei fuziuni. Telecom Italia, cea mai mică din cele două companii, are datorii de aproximativ 27 de miliarde de euro, guvernul italian considerând activele de telecomunicaţii drept un domeniu strategic, iar cel mai mare acţionar la Orange este statul francez.
Anul trecut, fuziunile şi achiziţiile de companii europene de telecomunicaţii s-au finalizat prin operaţiuni în valoare de 130 de miliarde de euro. Recent, grupul britanic BT Group Plc a convenit preluarea operatorului de telefonie mobilă EE pentru 19 miliarde de dolari, iar în Franţa miliardarul Patrick Drahi a finalizat recent preluarea de 17 miliarde de euro a SFR pentru da naştere Numericable-SFR.
***
Bill Gates, fondatorul Microsoft, conduce în 2015 topul celor mai bogaţi oameni din lume publicat de revista Forbes, fiind urmat de mexicanul Carlos Slim şi de veteranul investitor american Warren Buffett.
Conform celui de-al 29-lea clasament anual al celor mai bogaţi oameni din lume alcătuit de Forbes, în lume există un număr record de miliardari, 1.826, a căror averi cumulate însumează 7,05 trilioane de dolari, în creştere faţă de 6,4 trilioane de dolari în 2014. În total, lista cuprinde 290 de nume noi (faţă de clasamentele anterioare), dintre care 71 sunt din China. În creştere a fost şi numărul tinerilor miliardari, 46 având sub 40 de ani.
În vârstă de 59 de ani, americanul Bill Gates are o avere de 79,2 miliarde de dolari şi se situează pe primul loc în clasamentul Forbes pentru a 16-a oară în ultimii 21 de ani. Averea lui a crescut de anul trecut cu 3,2 miliarde de dolari. Ca şi în 2014, el este urmat de Carlos Slim (75 de ani), care conduce grupul de telecomunicaţii America Movil şi este posesorul a 77,1 miliarde de dolari. Pe locul al treilea în acest clasament figurează Warren Buffett (84 de ani), preşedintele firmei Berkshire Hathaway, cu o avere aproximată la 72,7 miliarde de dolari.
***
Un centru cultural va fi construit pe insula Saadiyat din Abu Dhabi, transformând această zonă într-o punte de legătură între lumea arabă şi Occident. Muzeul Luvru Abu Dhabi, clădirea avangardistă a Muzeului Naţional Zayed şi Muzeul Guggenheim Abu Dhabi de artă modernă se vor înălţa pe insulă în cadrul unui plan aprobat de şeicul Sheikh Khalifa bin Zayed Al Nahyan.
Dacă proiectele vor fi realizate, Saadiyat va deveni o destinaţie de top pe harta turismului mondial. Pe termen lung, 145.000 de persoane se vor muta în apartamentele de pe insulă. Abu Dhabi îşi propune să îi atragă pe bogătaşi cu promisiunea unei zone fără taxe, siguranţă, a unei educaţii avansate şi a unui sistem evoluat de îngrijire a sănătăţii.
Pentru turişti, există deja primele hoteluri de lux pe insula Saadiyat, plus un teren de golf şi o plajă. Abu Dhabi intenţionează să atragă persoane în vârstă şi familiile cu copii care doresc un stil de viaţă în plin soare.
Pe termen lung, Abu Dhabi are intenţia de a construi propria colecţie de artă. Pentru a utiliza numele de Luvru timp de 30 de ani, emiratul a plătit guvernului francez 400 de milioane de euro (455 milioane dolari).
***
Vânzările de whisky în Japonia nu au fost niciodată mai mari decât după difuzarea la televiziunea publică a unui serial care prezintă povestea unui producător japonez căsătorit cu o scoţiană la începutul secolului XX.
„Massan” este numele acestui foileton a cărui eroină este interpretată de americanca Charlotte Kate Fox şi care devine astfel prima actriţă străină care joacă într-un serial matinal la televiziunea publică NHK. În serialul format din episoade de 15 minute, difuzat zilnic de luni până vineri , ea o interpretează pe Ellie, soţia pionierului în acest domeniu, Masaharu Kameyama (supranumit Massan).
Este vorba de povestea lui Masataka Taketsuru, care a studiat la Glasgow, şi a soţiei sale Rita, care au pus pe picioare cu mari eforturi prima distilerie de whisky în Japonia, Nikka.
Whisky-ul care nu reprezintă decât 1,16% din total vânzărilor de băuturi în Japonia, câştigă teren după tendinţa remarcată în 2009, mai ales în rândul tinerilor. Cererea de whisky fabricat în Japonia s-a dublat în 2014 comparativ cu anul 2013.
***
Norvegia şi Olanda au semnat un acord în valoare de 25 de milioane de euro ce prevede închirierea de celule de închisoare olandeze de către autorităţile de la Oslo pentru prizonieri norvegieni.
Acordul, condiţionat de aprobarea sa de către parlamentele celor două ţări, prevede transferarea a 242 de deţinuţi norvegieni în închisoarea din localitatea olandeză Norgerhaven, începând cu 1 septembrie 2015. Acordul, care va costa Norvegia 25 de milioane de euro, va fi valabil o perioadă de trei ani, cu posibilitatea de a fi prelungit încă un an.
Victor Ionescu
