Atentă în continuare la evoluţia relaţiilor dintre Rusia şi Occident, presa internaţională scrie şi despre tensiunile apărute între Statele Unite şi Israel, pe tema acordului nuclear negociat cu Iranul. Regăsim de asemenea în ziarele străine şi câteva articole despre România. Citat de agenţia bulgară de presă Focus, premierul bulgar Meglena Kuneva elogiază „rezultatele obţinute de România în combaterea corupţei”. Sub titlul „Mania anticorupţie a României”, New York Times constată însă că, astăzi, „capitala României considerată cândva ‘micul Paris’ aminteşte mai mult de Revoluţia franceză, fiind zguduită de un regim legal al terorii”. „În condiţiile în care justiţia le-a fost refuzată vreme de decenii, întâi de dictatori, apoi de către democraţi incapabili, românii au susţinut cu entuziasm cauza combaterii corupţiei”, explică jurnalul american, cu menţiunea că prezentul este dominat de „un populism grosolan”, cu o amplă mediatizare a „fiecărei arestări”. Preocupat că una din „consecinţele neintenţionate” ale acestei campanii anticorupţie este „alimentarea sentimentelor antiamericane”, New York Times notează că „Departamentul de Stat şi-a exprimat temerea că o Românie coruptă ar putea deveni următoarea Ucraină”, iar acum „unii români privesc mulţimea de condamnări pripite drept o tentativă prost gândită de a impresiona America”. Cunoscutul cotidian new-yorkez recomandă „o schimbare în abordarea guvernului”, sub forma unui „proces cuprinzător care să recompenseze dezvăluirile prin amnistie”. „O comisie a adevărului ar constitui o declaraţie puternică în sensul că o Românie democratică va pedepsi aspru viitoarele ilegalităţi – însă în manieră transparentă, apolitică şi judicioasă”, punctează New York Times. Tot din America, publicaţia Stars and Stripes relatează că „şeful Biroului Federal de Investigaţii (FBI) a făcut o vizită în România, unde a afirmat că securitatea cibernetică şi combaterea corupţiei şi a terorismului reprezintă priorităti atât pentru SUA, cât şi pentru România”. Jurnalul armatei americane scrie de asemenea despre prezenţa unor nave de război ale mai multor ţări în apele Mării Negre, unde „se vor antrena împreună cu membrii din regiune ai Alianţei”, pe fondul crizei din Ucraina. „Importanţa strategică a României a crescut în regiune”, iar „rolul de avanpost al NATO şi UE îi oferă posibilitatea să le sugereze partenerilor săi occidentali ca şi Republica Moldova să intre în valul de extindere ce cuprinde Blacanii de Vest”, estimează cotidianul budapestan Magyar Hirlap. „Moscova are 12.000 de militari în Ucraina”, potrivit unei analize a armatei americane, după cum dezvăluie cotidianul britanic The Times, citându-l pe comandantul armatei americane în Europa, generalul Ben Hodges. În timp ce preşedintele Obama participa la o videoconferinţă cu liderii europeni, pe tema crizei din Ucraina, premierul Israelului îşi ţinea discursul său controversat în Congresul Statelor Unite, notează cotidianul londonez The Guardian. „Discursul în forţă al liderului israelian a pus în evidenţă scindarea partizană a legislativului american în privinţa unui acord cu Iranul”, constată Washington Post. Şi presa din Israel este scindată în privinţa discursului lui Netanyahu. „Am prezentat o veritabilă alternativă practică la acordul cu Iranul”, scrie Jerusalem Post citându-l pe premier, în timp ce Haaretz apreciază că „adevărata ameninţare existenţială la adresa Israelului şi a capacităţii sale de a supravieţui ca ‘stat evreiesc şi democratic’, anume ocupaţia teritoriilor” palestiniene, a lipsit din prezentarea lui Netanyahu. New York Times crede că „acum preşedintele Obama trebuie să depăşească nu doar animozitatea republicanilor, ci şi cuvintele premierului israelian”, în intenţia sa de a ajunge la o înţelegere cu Teheranul. O înţelegere a cărei tergiversare împinge Iranul spre o aprofundare a cooperării cu Rusia şi China, cu care ar putea forma o „axă politică şi comercială Moscova-Teheran-Beijing”, scrie agenţia rusă Ria. Iar Financial Times informează că, în condiţiile încetinirii creşterii economice, Beijingul dă prioritate bugetului militar, sporind cu 10% cheltuielile pentru apărare pentru anul 2015.(Adriana Buzoianu, RADOR)
Adriana Buzoianu
