Minoritatea germană, împreună cu membri ai aceastei comunităţi care au emigrat în Germania, are viitor în România – a declarat preşedintele Klaus Iohannis, într-un interviu acordat emisiunii în limba germană „Akzente” a postului public de televiziune din România (TVR), cu ocazia aniversării a 25 de ani de la înfiinţarea Forumului Democrat al Germanilor din România (FDGR), al cărui preşedinte a fost timp de o periaadă actualul şef al statului. Pe parcursul existenţei de două decenii şi jumătate a acestei organizaţii a minorităţii germane, Klaus Iohannis, fost primar al Sibiului, s-a aflat la conducerea FDGR în perioada 2002 – 2013. În interviul de aproape o jumătate de oră, Klaus Iohannis a prezentat, dând ca exemplu propria carieră, cum se poate repeta „miracolul Sibiului” la nivelul întregii Românii, prin faptul că românii majoritari au ales ca preşedinte un reprezentant al comunităţii germane. Klaus Iohannis a spus că s-a înscris în FDGR în 1990, deoarece considera important ca minoritatea germană să aibă reprezentare politică, dar şi-a asumat funcţii de conducere în această organizaţie abia la sfârşitul anilor ’90. Klaus Iohannis a afirmat că, în anul 2000, prin desemnarea persoanei sale drept candidat la postul de primar al Sibiului, FDGR a dorit doar să câştige locuri în Consiliul Local, astfel încât şi pentru el a fost o mare surpriză că populaţia românească i-a acordat încrederea de a conduce oraşul. Klaus Iohannis a devenit preşedinte al FDGR când era deja primar al Sibiului.
Preşedintele României a afirmat că FDGR îşi concentrează activitatea pe nevoile comunităţii germane: învâţământ, promovarea limbii materne, păstrarea tradiţiilor, îngrijirea persoanelor în vârstă, problema deportaţilor în URSS şi creşterea puterii economice a acestei comunităţi. La întrebarea cum vede acum, ca şef al statului, transformarea FDGR în partid politic, chestiunea devenită de actualitate în FDGR după succesul său spectaculos la alegerile prezidenţiale, Klaus Iohannis a spus că organizaţiile minorităţilor sunt o valoare pentru România, la care nu trebuie renunţat. Klaus Iohannis a declarat că s-a opus transformării FDGR în partid, deoarece, în opinia sa, ca partid, FDGR nu şi-ar mai putea asuma un rol social, în ceea ce priveşte îngrijirea vârstnicilor şi nici în activitatea economică.
Klaus Iohannis a remarcat că în puţine locuri din Europa există o discriminare pozitivă, cuprinsă într-un cadru legal, ca în România, care asigură reprezentare parlamentară minorităţilor naţionale, respectiv face posibil ca organizaţiile minorităţilor să participe la alegerile locale. În opinia lui Klaus Iohannis, germanii care au rămas în România îndeplinesc rolul de punte în relaţiile româno-germane. Preşedintele României a adăugat că, împreună cu şvabii din Banat şi saşii din Transilvania care au emigrat în Germania, românii care au plecat să muncească în această ţară contribuie la apropierea celor două ţări. La întrebarea dacă îi poate ajuta pe germanii din România ca preşedinte al ţării, Klaus Iohannis a spus că nu poate aplica o discriminare în detrimentul altora, dar are importanţă faptul că şeful statului se declară deschis ca membru al minorităţii germane şi va paricipa cu plăcere la evenimentele importante ale comunităţii germane, aşa cum este aniversarea a 25 de ani de la înfiinţarea FDGR.
MTI (6 martie)
