Facultatea de Jurnalism şi Stiintele Comunicării (FJSC) din cadrul Universităţii Bucureşti, prima facultate de jurnalism înfiinţată după Revoluţie, împlineşte 25 de ani.
Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării îşi are sediul în clădirea Complexului LEU de pe Bulevardul Iuliu Maniu. Amfiteatrul – în Clădirea istorică a Universităţii din Bucureşti, la etajul 3 al Facultăţii de Chimie. Alte săli de seminar şi sediul Şcolii Doctorale – în Clădirea istorică a Universităţii din Bucureşti, la etajul 3 al Facultăţii de Matematică.
FJSC şi-a impus prestigiul profesional în rândul şcolilor şi al instituţiilor academice de profil atât din România, cât şi din străinătate. Este singura facultate care oferă un program de studii integral în domeniul Ştiinţelor Comunicării. Începând din anul universitar 2005/2006, studiile de licenţă durează trei ani, cele de masterat doi ani şi cele de doctorat trei ani aliniindu-se, astfel, la sistemul european de învăţămînt superior de tip LMD (licenţă – masterat – doctorat).
Studenţii au posibilitatea de a acumula, în timpul programului de licenţă (trei ani), cunoştinţe de bază din domeniul Ştiinţele comunicării, în primele trei semestre. În următoarele trei semestre, studenţii se vor specializa în cadrul uneia dintre cele trei direcţii de studiu: Jurnalism, Comunicare şi relaţii publice şi Publicitate.
În cadrul programelor de master (doi ani) studenţii se pot specializa în realizarea de Campanii de relaţii publice şi publicitate, în Jurnalism tematic şi în Comunicare Politică, în Comunicare corporativă, în Producţie multimedia şi audio-video, în Metode de cercetare în ştiinţele comunicării (prin programe în limbile română şi franceză), în Managementul instituţiilor de media.
După absolvirea programului de master, studenţii care vor să urmeze o carieră universitară sau de cercetare pot participa la admiterea în cadrul Şcolii Doctorale în Ştiinţele Comunicării (trei ani).
Începuturi
FJSC a fost înfrăţită cu Şcoala Superioară de Jurnalism din Lille (ESJ, Franţa), încă din 1990. Misiuni ale experţilor francezi la Bucureşti, prezenţa permanentă în facultate a unui consilier francez, programe de formare profesională în Franţa, pentru profesori şi studenţi, fonduri financiare din partea Ministerului Francez al Afacerilor Externe au contribuit în decursul acestor ani la profesionalizarea învăţământului practicat de FJSC.
În fiecare an, în FJSC a predat un cadru didactic din SUA, ca parte integrantă a programului Fulbright. De asemenea, începând din anul universitar 2002/2003, în cadrul programului româno-american, alţi profesori şi jurnalişti americani, finantaţi prin programul Knight Fellowship, desfaşoară activităţi didactice cu studenţii români.
FJSC este preşedintele Asociaţiei Şcolilor de Jurnalism din Europa de Est şi Centrală. Este membru asociat al Asociaţiei Europene de Formare în Jurnalism (EJTA) cu sediul în Maastricht, al Reţelei Şcolilor Francofone de Jurnalism “Theophraste Renaudot”, al Centrului European de Cercetări în Comunicarea de Masă al ORBICOM-UNESCO (reţeaua internaţională a catedrelor de comunicare).
Anual, studenţi şi profesori ai FJSC sunt cuprinşi în programe europene de jurnalism sau programe de schimb de experienţă universitară şi jurnalistică cu ţări din Europa de Est şi occidentală. Există relaţii academice şi de cercetare cu instituţii prestigioase din străinătate, cum ar fi: Ecole Supérieure de Journalisme din Lille, Université du Quebec din Montréal, Mid Sweden University din Suedia, Université de Grenoble din Franţa, Université Paul Valéry-Montpellier din Franţa.
Fondul de carte
Fondul de carte adăpostit de biblioteca FJSC numără aproximativ 11.000 de volume, acoperind diferite domenii: comunicare, mass-media, publicitate, relaţii publice, drept, noi tehnologii ale comunicării, tehnoredactare computerizată, multimedia, sociologie, ştiinţe politice etc. Este cel mai bogat fond de carte straină şi românească de jurnalism şi comunicare din România.
Între aceste cărţi se găsesc cursuri şi antologii de texte fundamentale elaborate de cadrele didactice din facultate.
Fondul de periodice numără aproximativ 40 de titluri româneşti şi străine. În bibliotecă intra principalele cotidiene, săptămânale şi lunare din presa română actuala, precum şi reviste de specialitate (Jurnalism & Comunicare, Advertising Maker, Media & Advertising etc.). Reviste de comunicare, jurnalism, relaţii publice şi comunicare, editate în intreaga lume, au fost achizitionate prin fondul valutar repartizat facultăţii: Critical Studies in Mass Communication, European Journal of Communication, Cultural Studies, Public Relations Review, International Journal of Cultural Studies, Journalism Studies, Gazette, Réseaux, Sciences de la société, Communication.
Biblioteca dispune de un important fond de dicţionare şi enciclopedii româneşti şi străine. Deosebit de utile pentru studenti sunt volumele integrale ale Encyclopaedia Universalis, Encyclopaedia Britannica, Encyclopaedia Americana
Baza de date ISIS, pusă la dispoziţie de către Biblioteca Centrala Universitara (BCU), conţine toate titlurile de care dispune biblioteca în centrele de lectură şi de împrumut. De asemenea, fondul bibliotecii FJSC este disponibil în variantă computerizată.
Centrul de cercetare SPARTA
Centrul de Cercetare a Rolului Comunicării de Masă la Dezvoltarea Spaţiului Public, de Analiză a Receptării şi a Tehnologiilor Avansate – SPARTA, a fost înfiinţat în 17 februarie 2009. Directorul SPARTA este prof. univ. dr. Mihai Coman. Prin intermediul SPARTA se derulează proiectele cu finanţare naţională şi internaţională ale Facultăţii de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării.
Rezultatele acestor proiecte se concretizează prin participări la conferinţe naţionale şi internaţionale (cu finanţare din granturi internaţionale, cu finanţare din partea facultăţii şi din partea universităţii), prin cărţi şi capitole de carte la edituri naţionale şi internaţionale, prin articole ISI sau BDI, în reviste peer-review.
Şcoala doctorală
Încă din anul 2003, FJSC a început demersurile pentru crearea unei şcoli doctorale, pe baza cadrelor didactice proprii şi în colaborare cu cadre didactice de la alte facultăţi.
Şcoala doctorală a funcţionat autonom din 2008 (anterior prof. univ. dr. Mihai Coman a condus doctorate în ştiinţele comunicării în cadrul şcolii doctorale în ştiinţe sociale).
Echipa SDSC (cadre didactice care au dreptul să conducă doctorate): prof. univ. dr. Petre Anghel, prof. univ. dr. Mihai Coman, prof. univ. dr. Daniela Frumuşani, prof. univ. dr. Monica Spiridon; din semestrul II al anului universitar 2015-16 se vor adăuga şi alţi conducători de doctorat.
Revista Română de Jurnalism şi Comunicare
Revista Română de Jurnalism şi Comunicare – R.R.J.C. a fost fondată în anul 2002, din iniţiativa prof. univ. dr. Mihai Coman şi a conf. univ. dr. Marian Petcu, cu titlul „Jurnalism&Comunicare. Revista Română de Ştiinţe ale Comunicării”, fiind editată de Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării – FJSC, Universitatea din Bucureşti, în parteneriat cu Editura Tritonic, Bucureşti. Ea continuă publicaţia „The Global Network”, creată şi editată de prof. univ. dr. Mihai Coman, în anul 1995, în numele Central and Eastern European Schools of Journalism Network.
În anul 2006, Consiliul redacţional a decis continuarea programului editorial iniţial, în parteneriat cu Editura ARS DOCENDI (Universitatea din Bucureşti), sub titlul Revista Română de Jurnalism şi Comunicare.
Din 2007, când a fost fondată Asociaţia Formatorilor din Jurnalism şi Comunicare-AFCOM, Revista Română de Jurnalism şi Comunicare este editată de FJSC,de Ars Docendi şi de AFCOM.
Serile FJSC – 10 ani
Evenimentul „Serile FJSC”, iniţiat şi moderat de conf. univ. dr. Antonio Momoc, împlineşte 10 ani în noiembrie 2015. Este un eveniment lunar, cu participarea liberă a studenţilor Universităţii Bucureşti (aproximativ 100-150 studenţi în medie). Numele invitaţilor şi temele dezbaterilor sunt alese on-line de către studenţi pe pagina de Facebook Serile FJSC sau la adresa www.antoniomomoc.ro/serile-fjsc.
La aceste discuţii publice, vizionări de filme, proiecţii urmate de mese rotunde sunt invitaţi oameni celebri din profesie, studenţi în ştiinţele comunicării, jurnalism, marketing, PR şi advertising, studenţi din domenii conexe (ştiinţe politice, sociologie, drept) . Întâlnirile cu reprezentanţii profesiei sunt un bun prilej pentru studenţii FJSC de a lăsa un CV sau o carte de vizită invitaţilor, de a se înscrie într-un internship sau la practică. “Serile FJSC” este un eveniment non-profit şi are ca misiune dezvoltarea profesională a studenţilor.
Aduceri aminte
Era prin 1998 şi era greu. Totul era nou. Examenul la FJSC consta într-o probă de „creativitate” care dădea fiori reci liceenilor obişnuiţi cu “comentariile” literare şi mai puţin cu discuţiile imaginare cu personaje de roman; stilistica, o altă necunoscută din ecuaţia admiterii, punea şi ea la încercare talentul de a produce texte „în filigran”; cu limbile străine mai aveai câte ceva în comun şi erai mai liniştit. De altfel, ele urmau să fie baza pregătirii tale ca student.
Şi asta pentru că manualele de jurnalism şi bibliografia de specialitate în limba română erau, încă, o raritate. Foarte nouă era şi interacţiunea cu un calculator. În laboratorul PAO de la etajul 6 al clădirii “din Leu” unii aveau să folosească pentru prima dată în viaţa lor un computer. Da, cam atât de greu, dar şi de frumos urma să fie.
Era emoţionantă prima întâlnire cu camera de filmat profesionistă donată laboratorului TV de către un post la modă în anii aceia. Umblai cu ea pe umăr prin oraş, să-ţi faci tema de seminar şi eticheta cu logo-ul televiziunii lipită pe spatele camerei îţi dădea un aer special. Lumea se uita la tine. Erai “reporterul frenetic”, aşa cum te alintase “AMT”, profa de TV.
În camera semi-obscură a laboratorului radio te jucai pentru prima dată cu un microfon. Vechi, dar adevărat. Vedeai şi un reportofon. Primeai şi o temă de teren. Şi plecai să iei primele tale interviuri. Unde, că nu te cunoştea nimeni…? Păi, poate la un liceu de muzică. Unde întrebai câţiva profi ce părere au despre fenomenul manelelor.
Biblioteca era mereu plină. Temele de seminar nu erau o joacă şi trebuia să parcurgi cărţi încă netraduse. Nu exista net. Nu la nivelul de confort al studentului de astăzi. La seminar erai uimit să constaţi că poţi să discuţi foarte liber. Cu un prof! Da, erai la facultate. Dar primeai şi note. Mici, umilitor de mici pentru orgoliul tău de fost premiant cu coroniţă. Te întrebai dacă nu cumva ai greşit locul. Agenţii de presă – curs Anul I. Prima restanţă pentru ….jumătate din boboci. Stupoare! Începeai să realizezi că e serioasă treaba. Şi chiar era. Învăţai să scrii. Era ca în clasa I. Şi totuşi, ce satisfacţie era să fii luat în serios! Şi să afli că nu se face rabat la originalitate, oricât de seacă era ştirea pe care o aveai de scrijelit. Lead-ul sau chapeau-ul aveau să-ţi apară de acum foarte des în vis.
ISMM. Sau proba de foc. Când chiar luai examenul, trebuia să sărbătoreşti. Introducere în sistemul mass media. Erai un iniţiat deja. La fel era şi la Semiotică. Cine-i poate uita pe Pierce şi Saussure, deşi nici astăzi nu ştim cum am trecut examenul (sau ce-au vrut să spună)? Masa, felicitările şi dansul? În barul din căminul Leu. Apăruse sucul de portocale roşii de Sicilia. Ideal în amestec cu alte licori festive. În aerul mai gros ca într-o cafenea din Stambul pecetluiai victoriile. Când n-aveai bani, exista cantina din Leu. Intermezzo între seminarul de la 8 şi cursul pus la ora 2. Hlizeală şi tutun. Şi chifteluţe cu sos.
Laboratorul foto venea ca o vacanţă. Te jucai cu revelator şi film. Făceai portrete colegilor. Nu aveai nici camere cu mulţi megapixeli şi nici posibilitatea unui selfie. Amestecai sulfiţi în tava de developat şi te întrebai dacă nu cumva ai dat la chimie. Şi chicoteai în camera obscură. Dar nimic nu era mai obscur decât cursul de dactilo. Metoda oarbă de tastare. Atât de oarbă, că nu-ţi ieşea nimic.
Seminarul de Presa scrisă? Un singur cuvânt: bucurie. Bucuria de a avea profesori inegalabili. Care astăzi nici nu mai sunt…Unii aveau un mers maiestuos pe culoare. Alţii întruchipau scriitori interbelici cu păr răvaşit şi priviri visătoare. Mai era cursul de comunicare! Cu cel mai iubit profesor, probabil. Un erudit cu patru facultăţi şi o bicicletă.
Amintirile cele mai pregnante ale studenţiei au darul de a se reduce la sentimentele care te încercau atunci şi la ineditul situaţiilor. Dar dincolo de experienţele personale, rămân şi cele colective. Şi toţi cei care au stat cândva pe culoarele de la 6 au simţit că locul avea ceva special. În jurnalism, acolo s-a dat startul. Acolo au pornit motoarele. Aveai certitudinea că vei pleca cu un ferment bun. Şi, deşi astăzi lumea presei nu mai e la fel, iar FJSC a păşit şi ea în altă eră, mai vechii studenţi nu ar schimba nimic din experienţa trăită “în zori”.
Bianca Ioniţă
