Veşti bune sau mai puţin bune, relatări de-a dreptul îngrijorătoare sau evenimente importante la nivel mondial – toate se pot regăsi într-o presă internaţională care, ca de obicei, încearcă, şi de cele mai multe ori reuşeşte, să ţină pasul cu lumea.
„Iraqul pregăteşte ofensiva asupra oraşului Tiqrit”, relatează ziarul de limbă arabă „Asharq al-Awsat” şi, în consecinţă, „forţele irakiene au tăiat complet liniile de comunicaţie şi aprovizioarea militanţilor Statului Islamic”. Reuşită sau nu, tentativa nu pare să îi descurajeze pe susţinătorii temuţilor militanţi pentru că, în Nigeria de exemplu, după cum aflăm din ziarul israelian „Ha’aretz”, nişte militanţi mai puţin cunoscuţi, dar le fel de temuţi, „cei din cadrul mişcării Boko Haram, afirmă pr pagina lor de web următoarele: ‘Ne anunţăm supunerea faţă de Califatul Islamic, pe care îl vom asculta şi căruia ne vom supune în aceste vremuri grele, dar de succes‘. În Israel însă altele sunt preocupările, iar presa arabă urmăreşte, nu fără ironie, ultimele demersuri ale premierului israelian Benjamin Netanyahu. Ziarul arab „Al Madinah” se îndoieşte că „Netanyahu s-a dus la Washington preocupat fiind de securitatea Israelului şi nu pentru a-şi spori şansele înaintea alegerilor din această lună”. Apoi, ziarul saudit „Al-Hayat” se întreabă: „dacă Israelul este atât de îngrijorat că Iranul va dispune de armament nuclear, de ce nu l-a oprit prin forţă, aşa cum procedează întotdeauna?”. În Europa însă, toate privirile par să fie mai mult îndreptate spre Rusia şi manevrele ei din Ucraina. În cotidianul britanic „The Guardian”, ministrul britanic de externe, Philip Hammond, avertizează că „preşedintele Putin riscă noi sancţiuni din cauza Ucrainei, pentru că o nouă ofensivă a separatiştilor sprijiniţi de Moscova ar face ca ‘problematicului’ preşedinte rus ‘să îi crească temperatura‘”. Cum-necum însă, cel puţin în cazul asasinării disidentului Boris Nemţov, autoritătile ruse par puse pe treabă. Din ziarul francez „Le Monde” aflăm că „au fost arestaţi cinci suspecţi, printre care se numără adjunctul unui şef de batalion al poliţiei cecene şi angajatul al unei agenţii de securitate din Moscova”. Legat de aceleaşi evenimente, ziarul american „The New York Times” informează că „un suspect s-a aruncat în aer, iar toţi suspecţii arestaţi până acum sunt ceceni”. Deşi preocupată de atâtea evenimente mai mult sau mai puţin alarmante, presa străină nu a uitat totuşi că ieri a fost 8 Martie, Ziua Internaţională a Femeii. Portalul „EUObserver” dă o idee Uniunii Europene şi se întreabă: „Cum ar putea face UE ca Ziua Femeii să însemne într-adevăr ceva?”, acel ‘ceva’ fiind „combaterea violenţei şi a abuzurilor la care sunt supuse femeile din Europa şi nu numai”. O poziţie de sprijin are şi ziarul moscovit „Pravda”, care subliniază: „Femeia trebuie să stea pe acelaşi podium cu bărbatul, ca partener egal în umanitatea civilizată. Adresăm un apel, pledând pentru accelerarea eforturilor în acest sens, astfel încât anul 2020 să se caracterizeze prin progrese remarcabile”. Un apel necesar, am spune noi, dacă răsfoim publicaţia portugheză „Jornal de Notícias”, unde citim că, potrivit estimărilor Organizaţiei Internaţionale a Muncii, „egalitatea salarială între bărbaţi şi femei nu va fi atinsă înainte de anul 2086, adică într-un răstimp de cel puţin 71 de ani”.
Alexandru Danga, Agenţia de presă RADOR
