Produsul Intern Brut a crescut în zona euro cu 0,3% în trimestrul IV din 2014, comparativ cu trimestrul precedent, şi cu 0,4% în Uniunea Europeană, în timp ce economia României a înregistrat un avans de 0,5%, a anunţat Oficiul de Statistică al Uniunii Europene, Eurostat.
Cele mai mari creşteri economice trimestriale au fost înregistrate în Estonia şi Suedia, ambele cu un avans de 1,1%, Ungaria, 0,9%, Germania, Spania şi Polonia, toate cu o creştere de 0,7%.
Datele Eurostat mai arată că şi în ritm anual, trimestrul IV din 2014, comparativ cu trimestrul IV din 2013, economia românească a înregistrat o creştere dublă (2,5%) faţă de media din UE (1,3%) sau avansul de 0,9% înregistrat de PIB-ul zonei euro. Creşteri economice mai mari decât în România au fost înregistrate în Polonia (3,2%), Marea Britanie (2,7%), Estonia şi Suedia (2,6%).
***
Noua iniţiativă europeană de susţinere a IMM-urilor înseamnă 800 milioane de euro pentru a contribui astfel la îmbunătăţirea finanţării lor, iar Spania va fi prima ţară care va primi banii.
Scopul iniţiativei este să dea „mai multă valoare adăugată” producţiei, căci criza economică din anul 2008 a demostrat că investiţia în infrastructură este necesară, dar nu şi suficientă pentru a suporta o criză.
Una dintre priorităţile noii Comisii Europene este reorientarea modelelor de întreprinderi, cu atenţie deosebită pe inovaţie, pentru a promova productivitatea şi a crea locuri de muncă de calitate, care să ducă la creştere economică şi îmbunătăţirea competitivităţii.
Regiunile trebuie să „se specializeze potrivit capacităţilor proprii”, pentru „a scoate maximum de profit” din investiţii.
Dintre proiectele prezentate de Spania pentru perioada 2014-2017 au fost aprobate nouă şi mai sunt în discuţie alte 13 ce ar urma să fie vizate în luna mai.
***
Europa şi ţările ei nu cheltuiesc suficient pentru apărare afirmă grupul de reflecţie European Leadership Network.
Statele NATO s-au angajat anul trecut la conferinţa din Ţara Galilor să ajungă să cheltuiască pentru apărare 2% din PIB. Doar o singură ţară europeană, Estonia, va cheltui 2% din PIB pe apărare în 2015. Alte 5, între care Marea Britanie şi Germania, alături de Italia, Ungaria şi Bulgaria au scăzut bugetul militar.. Franţa îl va menţine neschimbat. Polonia îşi va mări cheltuielile pentru apărare, după cum o vor face şi Letonia, Lituania, Norvegia, Olanda şi România, însă niciuna nu va ajunge la 2%.
Oficialii de la Londra subliniază că Marea Britanie are al doilea cel mai mare buget al apărării din NATO şi el este totuşi cel mai mare din Europa. Însă toate semnele indică faptul că vor surveni nişte reduceri de cheltuieli după alegeri, indiferent cine le-ar câştiga.
Principalele două puteri militare ale Europei de Vest sunt Marea Britanie şi Franţa,
ambele luptându-se cu constrângeri bugetare ce pot face dificilă obţinerea aprobării opiniei publice pentru cheltuieli militare.
Nivelul cheltuielilor nu reprezintă singura sursă de tensiune. Există de asemenea estimări divergente sau contradictorii cu privire la originea celor mai grave ameninţări. Simplificând, europenii din nord şi est sunt mai îngrijoraţi de noile acţiuni agresive ale Rusiei, în vreme ce aceia din sud şi vest sunt mai concentraţi pe pericolul jihadist din lumea arabă şi Orientul Mijlociu.
SUA, în mod destul de logic din punctul lor de vedere şi în ciuda noilor îngrijorări legate de Rusia, şi-au redirecţionat priorităţile spre Asia, şi în special spre China, văzute ca marea provocare de securitate a zilei.
Construirea unei capacităţi comune de apărare este o foarte veche, dar şi neglijată, dimensiune a proiectului european, care se bazează pe ideea centrală a păcii în Europa. Astăzi, Uniunea Europeană are o politică de apărare şi securitate comună, cel puţin la nivel formal, şi a trimis misiuni militare europene în Africa şi în Balcani. Însă realitatea este că fără americani Europa nu este în stare să-şi protejeze propriul teritoriu.
***
Organizaţia Internaţională a Muncii estimează că egalitatea salarială între bărbaţi şi femei va fi atinsă abia în anul 2086. Potrivit organizaţiei, diferenţa salarială „persistă” pentru toate femeile, cu sau fără copii. În general, femeile câştigă în medie 77% din ce câştigă bărbaţii. Cu toate că mia multe ţări au ratificat normele internaţionale de muncă, Organizaţia Internaţională a Muncii atrage atenţia asupra faptului că „femeile se confruntă încă cu o discriminare frecventă şi cu inegalitate în muncă”.
„În multe părţi ale lumii, femeile deţin locuri de muncă precare şi prost remunerate, dispunând de un acces mai redus la educaţie, la pregătire şi la recrutare”, menţioneză OIM. În prezent, aproximativ 50% dintre femei lucrează, faţă de 77% dintre bărbaţi.
În privinţa protecţiei în perioada de maternitate se subliniază că 800 de milioane de lucrătoare din lume, adică 41% din populaţia feminină, nu are un concediu de maternitate adecvat.
În Uniunea Europeană, femeile petrec 26 de ore pe săptămână cu activităţile casnice, faţă de 9 ore bărbaţii.
***
Comisia specializată din parlamentul unicameral portughez (Adunarea Naţională) a avizat o lege menită să faciliteze controlul patrimoniului politicienilor şi funcţionarilor publici ce au acumulat averi considerabile pe care nu le pot justifica, actul normativ sporind totodată pedepsele pentru omisiunile din declaraţiile lor de avere.
Proiectul de lege cuprinde atât propunerile coaliţiei guvernamentale de centru-dreapta cât şi ale opoziţiei de stânga. Astfel, partidele din coaliţie au cerut instituirea unor pedepse de până la opt ani de închisoare pentru cei care au furnizat fiscului informaţii incomplete despre patrimoniul lor, iar deţinerea unei funcţii publice sau politice va fi considerată în aceste cazuri o circumstanţă agravantă. La rândul ei, opoziţia a solicitat în principal sporirea atribuţiilor fiscului în controlul averilor acumulate de responsabilii politici.
Legea urmează acum să fie supusă votului în plenul parlamentului, unde cel mai probabil va trece fără probleme, având în vedere că toate partidele s-au declarat în favoarea ei.
***
Persoanele în vârstă de peste 75 ani nu mai trebuie să dea o declaraţie despre vârsta lor, pentru a obţine scutire de la plata abonamentului rtv.
Proiectul de lege cuprinde în plus modificarea prevederilor privind evidenţa populaţiei şi a actelor de identitate. El prevede ca Poşta Poloneză, care se ocupă de strângerea tarifelor pentru abonament, să aibă acces la informaţiile CNP privind persoanele de peste 75 de ani.
Soluţia propusă ar cuprinde circa 1.200.000 persoane (potrivit datelor de la sfârşitul anului 2013). Pentru multe persoane de această vârstă ar fi o uşurare importantă, întrucât din cauza stării de sănătate şi a singurătăţii nu întotdeuna pot îndeplini formalităţile legate de anunţarea dreptului la scutirea de plata abonamentului, se scrie în justificarea proiectului.
***
Kazahstanul şi-a suspendat pentru 45 de zile importurile de benzină şi motorină din Rusia, devenite mai interesante pentru utilizatorii locali decât produsele naţionale din cauza devalorizării rublei, pentru a-şi proteja piaţa internă.
Kazahstanul se declarase deja foarte preocupat încă de la începutul anului de afluxul benzinei ruseşti, devenită net mai ieftină din cauza devalorizării rublei, care şi-a pierdut cam jumătate din valoare în faţa dolarului anul trecut, afectată de sancţiunile occidentale şi de căderea cursului petrolului. Ministerul Energiei declarase că se teme ca această situaţie să nu ducă la închiderea rafinăriilor de petrol din Kazahstan, ţară bogată în hidrocarburi, care îşi asigură două treimi din consumul energetic din surse proprii.
***
În timpul vizitei oficiale a preşedintelui Ilham Aliev la Sofia, s-a abordat problema tranzitului pentru gazul azer prin Bulgaria spre ţările din centrul Europei.
Sofia a purtat negocieri îndelungate cu Baku pentru a cumpăra un miliad de metri cubi de gaz pe an. Având deci posibilitatea să importe gaze, în anumite condiţii, Bulgaria poate să asigure şi tranzitul gazului azer mai departe, în Europa. De fapt, este vorba despre reanimarea proiectului Nabucco sau, mai exact Nabucco West. Acest proiect prevede construirea unui gazoduct cu o lungime de 1.300 de kilometri, de la zăcământul Shah Deniz-2 din Marea Caspică, până în Europa, pe ruta Azerbaidjan-Georgia-Turcia-Bulgaria-Ungaria-România-Austria.
Proiectul este conceput pentru transportul anual de 31 de miliarde de metri cubi de gaze, ceea ce reprezintă peste 5% din necesarul Uniunii Europene de gaze în anul 2020. Decizia de a reanima proiectul Nabucco West este logică fiindcă acest gazoduct va asigura diversificarea rutelor de aprovizionare cu energie către Europa. În viitor, această rută poate fi extinsă prin conectarea Turcmenistanului care posedă mari cantităţi de gaze pentru a exporta în Europa.
***
Acordul pentru construirea gazoductului Eastring este gata. Ţările participante ar fi Slovacia, Ungaria, România şi Bulgaria. Pe teritoriile acestor state, va trece viitorul gazoduct.
Acordul dintre participanţii la construirea gazoductului Eastring, de la frontiera Slovaciei cu Ucraina, până la frontiera cu Turcia, este practic finalizat şi ar putea să fie semnat în viitorul apropiat.Documentul conţine principalele condiţii ale cooperării lor viitoare. Semnarea acestui acord va da practic startul pentru construirea gazoductului pe care presa occidentală îl consideră frecvent o alternativă la proiectul gazoductului rusesc Şuvoiul Turcesc.
S-au constituit deja grupe de lucru, alcătuite din reprezentanţii sistemelor naţionale de transport al gazelor: de la compania slovacă Eustream, de la Transgaz din România şi de la Bulgartransgaz din Bulgaria. Continuă negocierile pe această temă cu compania maghiară FGSZ şi cu unele companii turceşti. În plus, potrivit rapoartelor mass-media, unele companii internaţionale importante şi-au manifestat şi ele interesul să participe la construirea gazoductului.
În ceea ce priveşte finanţarea construcţiei ar putea exista trei surse: un consorţiu de firme participante la şantier din cele patru state menţionate, Uniunea Europeană, unde, în prezent, se analizează acest proiect, băncile comerciale sau Banca Europeană pentru Investiţii.
Inaugurarea comercială a gazoductului Eastring este planificată pentru sfârşitul anului 2018. Capacitatea lui, în prima fază de funcţionare, ar trebui să ajungă la 20 de miliarde de metri cubi pe an, apoi va creşte treptat până la 40 de miliarde de metri cubi pe an. Lungimea conductei va ajunge la 744-1015 km, în funcţie de ruta aleasă. Costurile investiţiei în prima etapă de realizare a proiectului au fost estimate la 1,14 – 1,52 miliarde euro. Se presupune că sursa de materii prime pentru viitorul gazoduct ar putea fi Rusia, Azerbaidjan, Iran, Irak, Cipru şi ţările din Europa de Vest.
***
Gruparea jihadistă Statul Islamic obţine aproape un miliard de dolari pe an de pe urma drogurilor care tranzitează teritoriul pe care îl controlează în Siria şi Irak.
În ultimii cinci ani s-a produs o scindare a rutei balcanice, astfel încât livrările de heroină se fac nu numai prin Balcani, dar şi prin Irak.
Potrivit unor surse Kyodo din cadrul coaliţiei internaţionale care luptă împotriva Statului Islamic, gruparea obţine fonduri substanţiale de pe urma vânzării unor materii prime, inclusiv petrol şi gaze naturale, iar tranzacţiile şi transferurile s-ar face în moneda virtuală bitcoin. Desfăşurarea tranzacţiilor în bitcoin ar putea însemna, conform unor experţi, că Statul Islamic se confruntă cu dificultăţi de finanţare din cauza scăderii preţurilor mondiale la petrol.
***
Primul magazin gestionat de stat care vinde marijuana în SUA a fost inaugurat în mica localitate North Bonneville (din statul Washington), iniţiativa urmărind atragerea unui număr cât mai mare de turişti, precum şi obţinerea de fonduri pentru administraţia locală.
Primăria, care gestionează afacerea, estimează că va obţine aproximativ 2,7 milioane de dolari în primul an de funcţionare a barului, sumă care va intra în bugetul local, afectat de criza din ultimii ani.
Consumul şi comercializarea marijuanei au fost legalizate în statul Washington în noiembrie 2012, dar majoritatea administraţiilor locale din această parte de nord-vest a SUA au încercat să împiedice deschiderea de magazine pentru comercializarea acestui drog. Doar primăria din ‘North Benneville’ a decis să ‘intre din plin în această industrie’.
Consumul recreativ de marijuana este interzis la nivel federal, dar a fost legalizat în patru state – Colorado, Washington, Oregon şi Alaska -, precum şi în capitala ţării, Washington, D.C., unde primăria şi Congresul SUA se află într-o vie dispută legată de această temă.
***
Grupul german Daimler va cheltui 500 de milioane de dolari pentru a construi o nouă fabrică în SUA (Carolina de Sud) unde vor fi produse vehicule comerciale şi vor fi angajate peste 1.300 de persoane.
Acolo,lângă oraşul Charleston (Carolina de Sud) va fi fabricat noul model Mercedes-Benz Sprinter, pentru a acoperi cererea în creştere de vehicule comerciale în SUA. Construcţia fabricii va începe în 2016.
Din 2001 Sprinter a fost asamblat şi vândut în SUA sub brandurile Mercedes şi Freightliner. Anul trecut, Daimler a vândut aproximativ 26.000 vehicule comerciale Sprinter în SUA, care a devenit a doua mare piaţă a sa, după Germania.
Deprecierea euro faţă de dolar din ultimele luni a făcut ca uzinele europene să fie mai competitive comparativ cu 2014, când s-au adoptat planurile Daimler pentru producţia în America de Nord. Atunci, euro se tranzacţiona la 1,35 dolari, iar astăzi se tranzacţionează la aproximativ 1,13 dolari. În prezent, majoritatea echipamentelor Sprint destinate pieţei din SUA se produc în fabricile din Duesseldorf şi Ludwigsfelde, apoi sunt transportate în SUA, pentru a fi reasamblate la uzina din Charleston.
Anul trecut, Daimler şi-a anunţat planurile de extindere a producţiei în America de Nord. Compania va construi o uzină în Aguascalientes, Mexic, şi va produce motoare cu patru cilindri pentru Mercedes la fabrica Nissan din Tennessee (SUA). De asemenea, Daimler va muta producţia modelului C-Class Sedan din Bremen (Germania) la fabrica din Tuscaloosa, Alabama.
***
Trei mici insule au fost achiziţionate, la numai 12 ore de la punerea lor în vânzare, prin licitaţie pe internet, de către grupul chinez Alibaba.
Cele trei insule vândute sunt situate în Grecia, în Fiji şi, respectiv, Canada şi au avut fiecare un preţ de plecare de un yuan (14 eurocenţi). O a patra insulă, din Marea Britanie, fusese scosă la vânzare în acelaşi timp, pentru patru milioane de yuani (582.000 euro), dar nu a fost adjudecată.
Insula din Mediterana a fost cumpărată cu 4,8 milioane de yuani (aproximativ 700.000 de euro), iar cea din Canada cu 1,7 milioane de yuani (circa 250.000 de euro). În ambele cazuri cumpărătorul a fost acelaşi: un magnat din domeniul construcţiilor din provincia chineză Yunnan. Tot un chinez, un om de afaceri din provincia Zhejiang, a achiziţionat şi insula din Fiji, plătind cinci milioane de yuani (727.000 de euro). El şi moştenitorii lui vor avea dreptul de a folosi acest teritoriu în următorii 99 de ani.
Licitaţia a fost condusă de firma Ilongterm, prin intermediul Taobao, un echivalent asiatic al firmei eBay. Taobao este una dintre principalele componente comerciale ale grupului chinez Alibaba, care a început, în decembrie 2014, să vândă şi proprietăţi din alte ţări.
***
Cel mai mare târg de turism din lume, desfăşurat din 4 martie la Berlin, şi-a închis porţile într-o atmosferă de optimism pentru acest domeniu.
Pentru 2015, printre destinaţiile favorite de vacanţă figurează Egiptul, care îşi recuperează lent poziţia tradiţională, şi Grecia, în pofida controverselor legate de problemele sale financiare, au informat organizatorii.
Ediţia din acest an, care a avut ca invitat special Mongolia, a înregistrat un volum record de operaţiuni, de aproximativ 6,7 miliarde de euro, faţă de 6,5 miliarde anul trecut. Numărul total al expozanţilor a fost de 10.096, cu 51 mai mic decât în 2014, dintr-un total de 186 de ţări, cu trei mai puţin faţă de anul trecut.
Numărul specialiştilor veniţi la târg a crescut, ajungând la 115.000, din care 43 % din străinătate, faţă de 40 % în 2014.
La aceste eveniment au luat parte 127 de delegaţii internaţionale şi au fost în vizită trei regi, 95 de ambasadori, 47 de miniştri şi 11 miniştri adjuncţi.
***/vionescu
