Serbia are relaţii bune cu România şi poate conta pe România, ca pe un aliat puternic în Balcani – apreciază consilierul ştiinţific de la Institutul pentru politici internaţionale şi economie, Dragan Petrovic. În interviul acordat „Deutsche Welle”, Petrovic a reamintit că partea română a transmis că va fi „avocatul apropierii Serbiei de Uniunea Europeană” şi şi-a exprimat speranţa că drepturile minorităţilor nu vor reprezenta un potenţial obstacol în drumul Serbiei spre UE, deşi observă că mulţi alţi analişti au puncte de vedere diferite. Petrovic a subliniat că Serbia şi România nu au luptat niciodată una împotriva celeilalte, iar pe parcursul istoriei au depăşit împreună multe probleme. Întrebat dacă în acest moment există probleme deschise între Serbia şi România, Petrovic a evocat existenţa în Serbia a unor grupări etnice cu „identitate confuză”, aşa cum sunt aromânii sau vlahii, iar reprezentanţii acestor două minorităţi etnice înclină spre România. „După aderarea la Uniunea Europeană, România dispune de unele mecanisme prin care poate invoca această problemă, dar cred că aceasta a fost o surpriză doar în 2012”. Petrovic a reamintit că atunci Serbia a fost obligată să semneze Protocolul privind drepturile minorităţilor naţionale pentru a se aproba începerea aplicării Acordului de Stabilizare şi Asociere la UE. „În schimb, după aceea nu a mai existat niciun conflict între Serbia şi România şi eu consider că Serbia poate conta pe România, ca pe unul dintre cei mai de încredere aliaţi din Balcani” – a accentuat Petrovic, dar a avertizat că mai există o problemă geopolitică, mult mai relevantă, care s-ar putea reflecta în relaţiile sârbo-române, şi anume, relaţiile cu Rusia. „Serbia, ca şi Bulgaria, Macedonia, Grecia sau Muntenegru, are relaţii specifice cu Rusia. Poziţia României este total diferită” – subliniază Petrovic şi explică că România este în conflict de interese cu Rusia din cauza Basarabiei, respectiv Moldovei şi Transnistriei. „Acest tip de divergenţă nu există între Moscova şi Belgrad, Podgorica, Sofia, Atena sau Skopje”. Potrivit lui Petrovic, se pare că tocmai acesta este motivul pentru care România a fost mai pregătită să se orienteze nu numai spre UE, ci şi spre NATO şi SUA, pentru a fi într-o poziţie mai bună. „În acest sens, o provocare deosebită a fost instalarea în România a discutatului scut american antirachetă” – explică Petrovic, şi concluzionează că aceste relaţii specifice cu Moscova, în mod indirect, se pot reflecta în relaţiile dintre Serbia şi România, pentru că Balcanii ar putea ajunge din nou în zona de conflict şi a presiunilor externe suplimentare.
(www.tanjug.rs – 10 martie)
