Rusia ţine în continuare capul de afiş în presa internaţională. Ziarele din Statele Unite sunt la fel de atente la relaţiile cu Israelul, pe fondul negocierilor pentru un acord nuclear cu Iranul. Marile cotidiane străine relatează de asemenea despre războiul împotriva jihadismului. „Ministrul rus de externe l-a acuzat pe preşedintele Consiliului European că ar fi vinovat de aţâţarea tensiunilor dintre Moscova şi Bruxelles, în privinţa crizei din Ucraina”, scrie Le Figaro. „Şeful diplomaţiei ruse îi reproşează lui Donald Tusk că şi-a cerut ‘scuze’ pentru încetineala reacţiei europene în faţa Rusiei”, cu ocazia întâlnirii sale cu preşedintele Obama, la Washington, precizează cotidianul francez. De la Moscova, cotidianul Kommersant regretă că „în pofida absenţei consensului”, ţările membre ale UE partizane ale menţinerii sancţiunilor împotriva Rusiei „continuă să dea tonul” la Bruxelles. „Rusia ar putea constitui cea mai mare ameninţare la adresa securităţii britanice”, avertizează secretarul de externe al Regatului Unit, citat de Wall Street Journal. Pentru a contracara această ameninţare, „Marea Britanie ar putea da publicităţii secretele financiare ale elitei aflate la conducerea Rusiei, în cadrul unui război al informaţiilor împotriva regimului Putin”, relatează The Telegraph. Un alt ziar londonez, The Times notează că „Putin îl decorează pe Ramzan Kadîrov, după ce un subordonat al liderului cecen a fost acuzat de asasinarea opozantului rus Nemţov”. Influenţa Rusiei se face simţită şi în Republica Moldova, remarcă Gazeta Wyborcza, cu referire la alegerile pentru başcanul regiunii autonome Găgăuzia. De ce ar fi atât de importantă pentru Moscova mica provincie autonomă? – Pentru că, explică ziarul polonez, „Găgăuzia se află între regiunea Odessa a Ucrainei, unde de asemenea există o stare de spirit prorusă, şi Transnistria separatistă”, iar în cazul unei accentuări a destabilizării Ucrainei, „devine posibil scenariul creării unei noi republici rebele, care va uni teritoriile separatiste ale Moldovei şi Ucrainei”, citim în Gazeta Wyborcza. O altă ameninţare la adresa Europei, ascensiunea Statului Islamic, are consecinţe grave pentru populaţia creştină din Orientul Mijlociu, după cum atenţionează Le Monde. Cotidianul parizian menţionează că „ministrul francez de externe face apel la convocarea Consiliului de Securitate al ONU la 27 martie”, pentru a „arăta voinţa multor ţări de a nu accepta atrocităţile comise de grupările jihadiste împotriva acestor minoritari”. Presa americană este mai interesată de tensiunile din relaţiile dintre Statele Unite şi Israel. Washington Post apreciază că scrisoarea adresată de 47 de senatori republicani Iranului, care avertizează că un acord nuclear cu Republica Islamică ar putea să nu dureze, în lipsa aprobării Congresului, „va avea un impact minim asupra negocierilor cu Teheranul”. Referindu-se la răspunsul ministrului de externe al Iranului, oficiosul de la Washington notează că nu este vorba de „un aranjament bilateral între Iran şi Statele Unite”, iar un eventual acord ar „avea susţinerea tuturor membrilor permanenţi ai Consiliului de Securitate al ONU, plus Germania”. Scrisoarea „stârneşte furia preşedintelui Obama şi a Iranului”, remarcă New York Times. Acelaşi cotidian american scrie că în campania electorală din Israel, premierul Netanyahu se va confrunta cu un contracandidat credibil, în persoana lui Isaac Herzog. Presa israeliană îl citează între timp pe ministrul de externe din cabinetul de la Ierusalim, care spune că „arabii israelieni lipsiţi de devotament faţă de statul evreu ar trebui decapitaţi”. Iar cotidianul israelian Haaretz relatează că la Teheran a fost ales un cunoscut cleric dogmatic în fruntea influentului consiliu care îl va desemna pe viitorul lider spiritual suprem al Iranului.
Adriana Buzoianu, RADOR
