Banca Mondială avertizează că, dacă nu se vor face reforme radicale în privinţa locurilor de muncă, emigraţiei şi educaţiei, Europa de Est va rata creşterea economică.
Rata în scădere a natalităţii, emigraţia în masă şi regimul învechit al muncii duc la scăderea forţei de muncă în regiune, ameninţă creşterea economică şi îngreunează tentativele unor ţări ca Polonia, Estonia şi România de a micşora distanţa care le desparte de ţările occidentale mai bogate, se arată într-un raport al băncii. În 2060, forţa de muncă din regiune va scădea la aproape 14 milioane de oameni – aproape echivalentul populaţiei din Slovacia şi Republica Cehă luate laolaltă, estimează raportul, care adaugă totodată că fenomenul ar afecta creşterea economică din Europa într-unul dintre cele mai importante sectoare ale sale.
Potrivit Băncii Centrale Europene, din punct de vedere al PIB-ului pe cap de locuitor, între anii 2000 şi 2012, diferenţa dintre ţările vest-europene şi est-europene s-a înjumătăţit, dar emigraţia pe scară largă de la Est la Vest, în special în rândul tinerilor şi în rândul personalului calificat, şi ratele tot mai scăzute ale natalităţii au modificat negativ harta demografică a Europei de Est, începând să erodeze şi populaţia aptă de muncă din regiune. Aceste tendinţe au consecinţe extrem de grave asupra finanţării pensiilor, asupra bugetelor naţionale şi în privinţa unei continue creşteri economice.
Între anul 1990 şi anul 2060, numărul lucrătorilor apţi de muncă din regiune se va reduce cu peste 30%, precizează raportul. Statele vest-europene vor înregistra o scădere de numai 5%.
***
Comisia Europeană a rambursat României, în acest an, fonduri cu o valoare de aproximativ 565 milioane de euro, aferente aplicaţiilor de plată transmise în anul 2014, rata de absorbţie a banilor europeni ajungând, în prezent, la peste 52%.
Potrivit datelor oficiale, în perioada 1 ianuarie – 4 martie 2015, cea mai mare sumă a fost rambursată pe Programul Operaţional Sectorial /POS/ Transport (aproximativ 299 milioane euro), urmată de Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane /POSDRU/ – cu 158 milioane euro, Programul Operaţional Regional /POR/ – cu circa 80 milioane de euro, Programul Operaţional Asistenţă Tehnică (17 milioane euro), respectiv Programul Operaţional Sectorial Mediu, cu aproximativ 12 milioane de euro.
La sfârşitul acestui an, România va ajunge la o rată de absorbţie de aproximativ 80%.
***
Zona euro îşi majorează contribuţia la îmbunătăţirea perspectivelor de creştere a economiei mondiale, a estimat Organizaţia pentru Cooperare Economică şi Dezvoltare (OECD).
Indicatorul compozit CLI calculat de OECD pentru cele 34 de state membre ale organizaţiei a urcat în ianuarie la 100,4 puncte, de la 100,3 puncte în decembrie, depăşind media pe termen lung de 100 de puncte. Indicatorul sugerează că ritmul de creştere al economiei în statele dezvoltate este stabil.
Perspectiva pentru Italia şi Franţa s-a îmbunătăţit, indicele aratând semne de revenire în acest moment în zona euro.În zona euro, indicatorul CLI a urcat a urcat în ianuarie la 100,7 puncte, de la 100,6 puncte în decembrie, în timp ce în SUA şi Japonia s-a menţinut la 100,2 puncte şi, respectiv, 99,8 puncte. În statele care nu sunt membre OECD, indicatorul a urcat în China, Brazilia şi India dar a scăzut în Rusia.
OECD se aşteaptă la o creştere stabilă în 2015 a principalelor economii mondiale, în special în Canada, SUA, Brazilia, China şi Rusia. Singura ţară unde economia va creşte semnificativ anul viitor este India, se arată în raportul OECD.
***
Exporturile Germaniei au înregistrat în ianuarie cel mai semnificativ declin din ultimele cinci luni. Oficiul federal de statistică (Destatis) arată că exporturile au scăzut în ianuarie cu 2,1%, la 96,3 miliarde de euro (105,57 miliarde de dolari), comparativ cu decembrie 2014. Datele privind exporturile din decembrie au fost revizuite în scădere, la 2,8%, faţă de un avans de 3,4% estimat anterior.
Totodată, Destatis a anunţat că importurile au scăzut cu 0,3%, la 76,6 miliarde de euro, sub estimările analiştilor, care se aşteptau la un avans de 0,5%. Excedentul comercial în ianuarie s-a diminuat la 19,7 miliarde de euro, de la 21,6 miliarde de euro în decembrie.
Datele oficiale arată că, în 2014, Germania a exportat bunuri în valoare de 1.130 miliarde de euro şi a importat produse în valoare de 916,5 miliarde de euro. În aceste condiţii, excedentul balanţei comerciale a Germaniei a atins o valoare record de 215,3 miliarde de dolari, în creştere faţă de 189,2 miliarde de euro în 2013. Este vorba despre o sumă echivalentă cu 7,4% din PIB şi peste excedentul balanţei comerciale de 176,7 miliarde de euro înregistrat anul trecut de China. Precedentul record în ceea ce priveşte excedentul balanţei comerciale a Germaniei a fost de 195,3 miliarde de euro şi a fost stabilit în 2007.
***
Marea Britanie a obţinut încă 500 de milioane de lire sterline (754 de milioane de dolari) din vânzarea unei participaţii de 1% în Lloyds Banking Group, reducându-şi astfel participaţia în grupul bancar sub 23%.
Vânzarea reprezintă un alt pas către revenirea deplină a băncii în acţionariat privat, după ce Marea Britanie a injectat 20 de miliarde de lire sterline (31 miliarde de dolari) pentru a prelua 41% din Lloyds în timpul crizei financiare.
UK Financial Investments (UKFI), organismul care gestionează participaţiile de stat la băncile naţionalizate, a angajat în decembrie banca Morgan Stanley pentru a vinde acţiunile Lloyds pe bursă, toate la un preţ peste media de 73,6 penny pe titlu plătit de Guvern. În urma tranzacţiilor, participaţia Guvernului s-a redus de la 23,9% la 22,9%. Suma totală obţinută de stat din vânzarea acţiunilor se ridică până în prezent la aproximativ 8,5 miliarde de lire sterline.
Luna trecută, Lloyds a raportat primul său profit anual din 2008. Astfel, profitul după taxe s-a situat la 1,125 miliarde de lire sterline, faţă de pierderi nete de 838 milioane de lire sterline în 2013.
***
Trezoreria britanică a plătit acum 1,9 miliarde lire sterline (2,8 miliarde de dolari) pentru a răscumpăra de la peste 100.000 de persoane „obligaţiuni de război” emise în anul 1917 pentru a finanţa datoriile uriaşe contractate de Marea Britanie în timpul Primului Război Mondial.
Emise iniţial cu un cupon de 5%, în 1932, când datoria publică a devenit nesustenabilă, obligaţiunile au fost convertite în obligaţiuni cu un cupon mai mic de 3,5%. Oficiul pentru managementul datoriei estimează că în total Marea Britanie a plătit dobânzi în valoare de 5,5 miliarde de dolari de la contractarea împrumutului în 1917.
În 1914, datoria naţională se situa la 650 milioane de lire sterline, iar la finele războiului era de aproximativ şapte miliarde de lire sterline şi a fost finanţată prin emiterea de obligaţiuni.
Graţie dobânzilor mici din prezent guvernul britanic poate să-şi achite datoriile de război prin emiterea de noi bonduri în condiţii mai favorabile.
***
În 2014 cel mai mare importantor de armament a fost Arabia Saudită informează IHS, compania americană de informaţii strategice şi deţinătoarea revistei britanice „Jane’s”
Având cheltuieli de 6,5 miliarde de dolari, Arabia Saudită a întrecut India. Şi această întâietate va continua, afirmă „Global Defense Trade Report” al IHS, deoarece anul acesta cheltuielile vor creşte la 9,5 miliarde de dolari, o veste bună pentru Boeing, Lockheed şi Raytheon, toate din Statele Unite, ţară care este cel mai mare exportator de arme şi furnizorul privilegiat al dinastiei lui Ibn Seud.
«Cheltuielile militare ale Riadului vor creşte cu 52% în 2015, atingând astfel 9,8 miliarde de dolari», anticipează raportul celor de la IHS Janes.
La nivel global, în Orientul Mijlociu se fac cele mai mari cheltuieli militare, cu achiziţii estimate de 110 miliarde de dolari pentru viitorii zece ani, se mai arată în raportul citat.
Creşterea exponenţială a vânzării de arme a adus cele mai mari profituri Statelor Unite care au exportat o treime din totalitatea echipamentelor militare vândute în lume în anul 2014. Nu este de mirare că primii trei exportatori mondiali de armament sunt americani: Boeing, Lockheed Martin şi Raytheon.
Rusia, unul din marii furnizori ai Chinei, se situează pe locul al doilea, cu un total de 10 miliarde de dolari (+9%) de arme exportate. Urmează Franţa cu 4,9 miliarde de dolari vânzări în 2014. Airbus DS se clasează pe locul 4 mondial, după trioul american, se arată în raport. Acest lucru i-a permis Franţei să progreseze cu două locuri în clasamentul mondial, devenind a treia ţară exportatoare din lume. Iar această situaţie a fost consemnată înainte de vânzarea către Egipt, în luna februarie, a 24 de avioane de luptă Rafale şi a unei fregate pentru suma de 5,2 miliarde de euro. Un contract cu greutate, care va fi luat în calcul pentru anul 2015. Anul trecut, Franţa a beneficiat de intrarea în vigoare a contractului Donas pentru furnizarea de echipamente (elicoptere, rachete antitanc, sisteme de comunicaţie, blindate şi tunuri) armatei libaneze, contract finanţat de către Arabia Saudită, şi având o valoare de 3 miliarde de dolari. Airbus DS şi Thales Alenia Space (TAS) au vândut doi sateliţi de informaţii militare Emiratelor Arabe Unite pentru suma de 800 milioane de euro.
***
În perioada 2000-2013 creşterea investiţiilor militare chineze a fost de 362%. Beijingul are în prezent al doilea buget de apărare al lumii, iar în 2015 cheltuielile de anul trecut vor creşte cu 10%. În aceeaşi perioadă, numai Rusia şi Arabia Saudită au avut comportamente „apropiate” (creştere de 170%, respecti de 133%).
Marea diferenţă între ascensiunea marilor puteri regionale din Atlantic şi Pacific este aceasta: dacă SUA au umplut vidul de securitate occidental de după război, China provoacă fricţiuni asiatice. De aceea, „secolul Pacificului”, dacă va exista, nu va fi niciodată lipsit de conflictualitate, ceea ce expune virtuţile Atlanticului (de la natura regimurilor la legăturile de securitate, economie, finanţe şi cultură) în calitate de spaţiu dinamic în următoarele decenii (energie, comerţ, logistică, resurse naturale, educaţie, securitate) şi de afirmare a marilor şi a micilor state, cum ar fi SUA, Brazilia, Mexicul, Angola, Marocul şi Portugalia. Drumul ascensiunii Chinei în Pacific este cel mai bun motiv pentru a valorifica întregul potenţial al Atlanticului.
***
Comisia Europeană a publicat un raport în care acuză regimul de la Damasc că a cumpărat petrol extras de ISIS. Autorităţile siriene resping cu vehemenţă acuzaţiile. În raport se arată că omul de afaceri sirian George Haswani, având legături apropiate cu regimul de la Damasc, a vândut autorităţilor siriene petrol extras de gruparea ISIS. Omul de afaceri Haswani a fost inclus pe Lista neagră întocmită de Uniunea Europeană, toate averile pe care le deţine pe teritoriul european fiind îngheţate.
Potrivit raportului forului european, compania HESCO, deţinută de Haswani şi având activitate în Siria, servea de intermediar între regimul de la Damasc şi gruparea ISIS în privinţa livrărilor de petrol. După publicarea raportului, Haswani a respins vehement informaţiile din document şi a acuzat la rândul său Turcia. El a afirmat că petrolul cumpărat de la ISIS prin intermediari nu a fost vândut Siriei, ci Turciei.
***
Acţiunile companiei KAMAZ au crescut pe bursa de la Moscova cu 22,3%, ajungând la 39 de ruble pentru o acţiune. S-au tranzacţionat peste 571.000 de acţiuni. Aceasta după ce organele anti-trust ale Comisiei Europene au aprobat contractul dintre Daimler şi KAMAZ pentru fuziunea întrepinderilor mixte Mercedes-Benz Trucks Vostok (MBTV) şi Fuso Kamaz Trucks Rus (FKTR).
Daimler deţine 15% din KAMAZ. Societatea Mercedes-Benz Trucks Vostok este importatorul general de tehnică specială şi pentru camioane Mercedes-Benz de pe teritoriul Rusiei.
Reamintim că, în noiembrie 2009, compania germană Daimler AG şi constructorul auto KAMAZ din Rusia au semnat un acord privind constituirea a două societăţi mixte. Ele au servit ca bază pentru parteneriatul strategic dintre Daimler AG, KAMAZ, corporaţia de stat „Rostehnologhia” şi banca de investiţii „Troika Dialog”. Daimler AG şi constructorul auto KAMAZ deţin câte 50% din acţiunile „Mercedes-Benz Trucks Vostok”.
Societatea mixtă Fuso KAMAZ Trucks Rus Ltd a fost creată de KAMAZ şi Mitsubishi Fuso Truck and Bus Corporation (MFTBC), pentru a produce şi pentru a vinde camioane japoneze Mitsubishi Fuso. Acţionar principal la MFTBC este Daimler.
În august 2014, KAMAZ şi concernul Palfinger au semnat un acord pentru a crea două societăţi mixte pentru producerea cilindrilor hidraulici şi telescopici, care vor livra produse companiei KAMAZ şi întreprinderilor ruseşti ale companiei Palfinger, cât şi pentru terţe companii de pe piaţa Rusiei şi a CSI. Producţia anuală preconizată este de 80.000 de cilindri hidraulici, profitul scontat este de 1,5 miliarde de ruble. Ponderea companiei Palfinger în capitalul societăţii mixte este de 51%.
Concernul Palfinger AG este unul din cei mai importanţi producători mondiali de echipamente de ridicat pentru vehicule comerciale şi nave. Volumul total al vânzărilor concernului pe anul 2013 a fost de peste 981 milioane de euro. Palfinger are întreprinderi de producţie şi de montaj în Europa, în America de Nord şi de Sud, în Asia.
***
Prăbuşirea pieţei auto din Rusia a continuat în primele trei luni din anul 2015. În februarie, scăderea vânzărilor de automobile uşoare şi de LCV (vehicule comerciale uşoare) a ajuns la 38%, iar cererea pentru unele mărci străine foarte populare altădată s-a redus de aproape zece ori.
În acest context, se simt relativ bine numai modelele premium şi concernele auto coreene, care descurajează creşterea preţurilor.
În februarie vânzările de autoturisme şi LCV din Rusia a scăzut cu 37,9%, până la 128.300 de maşini. Se observă o tendinţă de creştere a dinamicii negative: încă din ianuarie, vânzările s-au redus cu 24,4%, până la 115.400 de maşini.
Liderul de piaţă AvtoBAZ din Rusia a avut vânzări mai mici decât valorile pieţei pe ansamblu: cu 23%, adică până la 23.700 de maşini. Vânzările partenerilor concernului s-au redus practic de două ori: vânzările de Nissan s-au redus cu 45%, adică până la 9.500 de maşini, Renault – cu 46%, până la 9.100 de maşini. Printre producătorii autohtoni din Rusia, cea mai mică reducere au înregistrat vânzările de UAZ: cu 22%, adică până la 2.300 de maşini.
Una după alta, uzinele constructoare de maşini din Rusia anunţă întreruperi de activitate. În februarie, şi-au oprit activitatea PSA Peugeot Citroen şi Mitsubishi de la Kaluga, precum şi Renault de la Moscova. Anterior, au anunţat suspendarea producţiei Avtotor, GM şi Ford. În condiţiile în care toate pieţele s-au comprimat, numai Lada a reuşit să-şi crească ponderea vânzărilor cu 3,4 puncte procentuale, adicî până la 18,4%. Şi-au mai crescut ponderea Kia – până la 9,8%, Hyundai a crescut cu 3,6 puncte procentuale, adică până la 10,3%. Printre mărcule străine cele mai populare au înregistrrat o scădere drastică Opel (cu 86%, până la 912 maşini) şi Honda (cu 90%, până la 252 maşini). S-au prăbuşit şi vânzările concernului francez PSA: vânzările Peugeot s-au redus cu 84%, până la 377 de maşini, Citroen — cu 83%, până la 380 de maşini. Pe ansamblu, mărcile PSA s-au vândut mai slav ca maşinile chinezeşti Great Wall (reducerea din februarie a fost cu 71%, adică până la 402 maşini) şi Chery (76%, până la 402 maşini). Vânzările de Chevrolet au scăzut cu 74% (până la 3.300 de maşini), Ford – cu 78% (până la 1.400 de maşini), Volkswagen – cu 49% (până la 5.800 de maşini).
***
Volkswagen AG va investi un miliard de dolari pentru a extinde uzina sa de la Puebla (Mexic) şi a putea produce aici noul compact Tiguan. Investiţia se va concentra pe noi linii de asamblare de ultimă generaţie şi va crea 2.000 de locuri de muncă. Producţia noului compact Tiguan va începe în 2016 urmând ca vehiculele să ajungă pe piaţă în anul următor. La uzina sa din Mexic, Volkswagen produce în prezent sedanurile Jetta şi Clasico, Beetle şi Beetle decapotabil precum şi cea de a şaptea generaţie a modelului Golf.
Volkswagen a deschis uzina de la Puebla în 1964 şi anul trecut a produs 475.121 vehicule din cele aproximativ 3,2 milioane automobile produse anul trecut în Mexic.
***
Compania italiană Cipa, care a subcontractat lucrul la metroul din Copenhaga, a fost găsită vinovată de a-şi fi plătit prea puţin salariaţii. Firma trebuie să plătească 22 de milioane de coroane drept daune unor angajaţi din Portugalia, Italia şi România, într-un proces deschis în numele muncitorilor de către sindicatul 3F. 3F ceruse despăgubiri de 30,5 milioane de coroane şi, chiar dacă sentinţa prevede cu aproape 10 milioane mai puţin, este totuşi cea mai mare sumă plătită ca despăgubire, în urma unui arbitraj, din istoria construcţiilor din Danemarca.
3F a reprezentat 200 de angajaţi ai Cipa Metro, dintre care 39 au depus mărturie că, pe lângă alte învinuiri, Cipa a falsificat semnături pe foile de salariu ale angajaţilor. Silas Grage de la 3F a declarat că alţi câţiva angajaţi au preferat să nu iasă în faţă, pentru că se tem de consecinţe, inclusiv pentru siguranţa familiilor lor. Cipa a negat toate acuzaţiile care i s-au adus.
***
În UE proporţia de energie din surse regenerabile a ajuns în 2013 la 15% din total, comparativ cu 8,3% în 2004. Ponderea energiei provenite din surse regenerabile a crescut semnificativ în cazul tuturor ţărilor membre, 13 dintre ele mărindu-şi de două ori sau mai mult această cotă în decurs de 10 ani, a anunţat Eurostat. Suedia are cea mai mare proporţie a energiei provenite din surse regenerabile în consumul ei total brut de energie pe 2013(52,1%), urmată de Letonia, Finlanda şi Austria. Prin contrast, cele mai mici proporţii s-au înregistrat în cazurile Luxembourgului (3,6%), Maltei (3,8%) şi Olandei (4,5%).
Proporţia energiei provenite din surse regenerabile în consumul total brut de energie a fost unul dintre principalii indicatori privind strategia Europa 2020, UE stabilind ţinta de 20%, care trebuie atinsă până în 2020. Fiecare stat membru UE îşi are însă propria sa ţintă în cadrul strategiei Europa 2020.
Conform Eurostat, trei dintre cele 28 de ţări ale UE au atins deja nivelul necesar pentru a-şi îndeplini obiectivul naţional pentru 2020, acestea fiind Bulgaria, Estonia şi Suedia. Lituania, România şi Italia se află la mai puţin de 0,5% de atingerea ţintei lor pentru 2020.
Totuşi, unele dintre statele membre, între care Marea Britanie, aflată la 9,9% de atingerea ţintei sale naţionale pentru 2020, Olanda cu 9,5%, Franţa cu 8,8% şi Irlanda cu 8,2% se situează la cea mai mare depărtare de obiectivul propus.
***
Datele privind distribuirea averilor publicate de raportul Oxfam arată că, în 2014 , cei mai bogaţi 1% din populaţia lumii deţineau 48 % din averea globală, restul de 52 % fiind deţinut de 99% din persoane.
Creşterea inegalităţii şi şubrezirea clasei de mijloc sunt la ordinea zilei în dezbaterea economică şi politică din Europa şi din SUA, iar criza din ultimii ani a accelerat această tendinţă. În economiile dezvoltate, şubrezirea clasei de mijloc este un factor preocupant. Diferenţa dintre medie şi mediană a activelor din SUA (peste 300.000 de dolari prima şi mai puţin de 45.000 de dolari a doua) ilustrează creşterea decalajului dintre bogaţi şi săraci.
Un studiu realizat la Oxford sugerează că 47% dintre profesii riscă să fie automatizate în doar câteva decenii. Globalizarea şi tehnologia pun o presiune enormă asupra clasei de mijloc din economiile avansate, eliminând sau revoluţionând multe profesii pe care acestea le fac în mod tradiţional. Mecanismul declanşat este foarte profund şi pentru mulţi, ireversibil.
***
Şapte ziare importante din şase ţări au lansat „LENA” („Leading European Newspaper Alliance”) cu scopul de a-şi împărtăşi experienţele şi de a promova jurnalismul de calitate din Europa.
Fondatorii acestui acord sunt „Die Welt”-Germania, „El Pais”-Spania, „La Repubblica”- Italia, „Le Figaro”- Franţa, „Le Soir”-Belgia, „Tages-Anzeiger” şi „Tribune de Genève”-Elveţia.
Unul dintre obiectivele „LENA” este cel de a consolida o opiniei publică europeană bazată pe valorile comune ale publicaţiilor asociate.De asemenea, alianţa doreşte să le asigure asociaţilor săi un avantaj tehnologic, comercial şi editorial şi pentru a realiza aceste lucruri va selecţiona cei mai potriviţi parteneri din aceste domenii.
Alt obiectiv este cel de a crea şi de a face schimb de conţinut editorial. În acest sens, fiecare ziar va pune la dispoziţie o selecţie de articole pe o platformă comună la care va putea avea acces fiecare acţionar în funcţie de propriile nevoi. În plus, interviurile, rapoartele şi editorialele vor putea fi comandate pentru a fi publicate simultan în toate ziarele membre ale asociaţiei.
De asemenea, Alianţa se va mai ocupa şi de dezvoltarea comună a sectorului digital.
RADOR – 12 martie
