Portret: Scriitorul Romulus Rusan la aniversare – 80 de ani

Prozatorul şi editorul român, Romulus Rusan, născut în data de 13 martie 1935, la Alba Iulia, aniversează astăzi, 80 de ani. Absolvent al Institutului Politehnic Cluj, Facultatea Tehnologia Construcţiilor de Masini, Romulus Rusan a publicat 14 cărţi de proză scurtă („Roua si bruma”, „Cauze provizorii”), eseuri de călătorie („America ogarului cenusiu” – 3 ediţii, „O călătorie spre Marea Interioară” – 3 volume), reportaj („Râul ascuns”, „Expres 65”), interviuri („Convorbiri subiective”, „O discuţie la Masa Tăcerii” – în colaborare cu Ana Blandiana), critică de film („La început n-a fost cuvântul”, „Arta fără muză”, „Filmar”) eseuri („Permisul de pieton”). A fost redactor la reviste literare din Cluj şi Bucureşti: “Tribuna”, “Viaţa studenţească”, “Cinema”, “Tribuna Romîniei” şi a avut o rubrică săptămânală de cinematecă la „România Literară” între anii 1972 şi 1989. În anul 1982 i-a fost oferit premiul Uniunii Scriitorilor pentru proză scurtă.

După 1989, conduce biroul de presă al Alianţei Civice (1990-2001), iar din 1993, a realizat împreună cu poeta Ana Blandiana, care îi este şi soţie, proiectul “Memorialului Sighet” (Memorialul Victimelor Comunismului şi al Rezistenţei), propus Consiliului Europei, care l-a luat sub egida sa începând cu anul 1995. Ca şi co-fondator al “Memorialului Sighet” semnează sau editează 35000 de pagini de studii de istorie recentă şi realizează peste 50 de expoziţii privind istoria României şi a statelor est-europene în perioada 1945-1989.

În 1994 a devenit membru fondator al Fundaţiei Academia Civică si a pus bazele Centrului Internaţional de Studii asupra Comunismului, pe care îl conduce. În cadrul acestui Centru, Romulus Rusan a înfiinţat Departamentul de Istorie Orală, care a realizat până în prezent 5000 ore de înregistrări de mărturii. Ana Blandiana și Romulus Rusan, inițiatorii Fundației Academia Civică oferă literaturii române șansa publicării unor capodopere ale universului concentrațional comunist, iar prin Centrul Internațional de Studii asupra Comunismului dovezile istorice asupra terorii comuniste în România și la nivel European. Editura Fundația Academia Civică este parte integrantă a Fundației Academia Civică ce a apărut ca o inițiativă a scriitorilor și oamenilor de cultură Ana Blandiana și Romulus Rusan, devenind principalul centru european dedicat memoriei victimelor comunismului și a rezistenței anticomuniste.

“Memorialul Sighet”, are două componente, Muzeul și Centrul Internațional de Studii asupra Comunismului și este finanțat din fonduri aprobate de Consiliul Europei, în Europa existând trei astfel de centre Memorial, alături de cel de la Sighet, cel de la Auschwitz și cel numit al Păcii din Normandia. Romulus Rusan a coordonat alcătuirea băncii de date a Memorialului Victimelor Comunismului şi al Rezistenţei creat la Sighetu Marmaţiei de Fundaţia Academia Civică şi amenajarea celor 52 de săli ale Muzeului acestui Memorial. A participat la proiectul realizării, în Cimitirul Săracilor din Sighet, a unui Spaţiu al Memoriei, loc de pelerinaj dedicat celor ce au murit în închisorile si lagărele comuniste.

Romulus Rusan a participat la organizarea, în cadrul “Memorialului Sighet”, a 10 simpozioane de comunicări (1993-2002) care urmăreau cronologic cei 45 de ani din istoria comunistă a României, din care a editat colecţia „Anale Sighet” (1945-1989), cuprinzând cca. 8000 pagini (peste 600 autori) .Tot ca editor a publicat alte colecţii: „Biblioteca Sighet” (18 volume), „Documente” (8 volume) „Istorie orală” (8 volume). În afara colecţiilor a editat cărţi de Vladimir Bukovski, Dennis Deletant, Aurelian Bentoiu ş.a.A fost coordonatorul Addendei românesti la „Cartea neagră a comunismului” de Stéphane Courtois (1999). Addenda a fost editată si în franceză, în volumul „Du passé faisons table rase” (2002) si în germană, în volumul „Das Schwarzbuch des Kommunismus” – 2) (2003), ambele editate tot de Stéphane Courtois. Este autorul expoziţiei „O cronologie a războiului rece. 1945-1989”, organizată în cadrul programului „Cultura 2000” al Comunităţii Europene.Coordonează proiectul „Recensământul populaţiei concentraţionare. 1945-1989”, bazat pe studiul statistic al fiselor de încarcerare a deţinuţilor politici. În cadrul Raportului Comisiei Prezidenţiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste în România a scris capitolele „Cronologia si geografia represiunii comuniste” şi „Recensământul populaţiei concentraţionare.1945-1989”.

“Cartea morţilor din închisori, lagăre, deportări” (Bucureşti, 2013, Editura Fundaţia Academia Civică) – coordonare şi studiu introductiv de Romulus Rusan, coautori: Ioana Boca, Virginia Ion (editor), Angela Bilcea, Andreea Cârstea – este într-un fel o continuare academică, ştiinţifică, a demersurilor enciclopedice şi lexicografice ale lui Cicerone Ioniţoiu. Fost deţinut politic, având o memorie extraordinară, precum şi merite deosebite în restabilirea istoriei rezistenţei la comunism, a universului concentraţionar (v. dicţionarul în 11 volume, intitulat Victimele terorii comuniste. Arestaţi, torturaţi, întemniţaţi, ucişi), dar şi a instituţiilor sugrumate de regimul totalitar (Biserica, de exemplu), Cicerone Ioniţoiu i-a predat lui Romulus Rusan – în primăvara anului 2008 – un vraf de hârtii cuprinzând manuscrise cu liste ale românilor ucişi în detenţie (p. 11). Scriitorul a devenit astfel un fel de legatar având datoria de a finaliza un dicţionar al morţilor care să fie şi atotcuprinzător, dar şi verosimil din punct de vedere istoriografic.

Romulus Rusan a devenit după 1990 – prin forţa lucrurilor – istoric profesionist foarte sensibil la tot ceea ce înseamnă voci ale victimelor (pe care le şi evocă pasional într-un “Argument amplu” care precede acest dicţionar impresionant). Rolul deţinuţilor politici în reconstituirea istoriei, îndeosebi în intervalul 1990-2000, când au format o adevărată „baricadă memoriei“ pe care „nimeni n-o putea scoate din mass-media“ este bine scos în relief .Ulterior, noua generaţie de istorici – dezbărată de tarele istoriografiei modelate de spiritul naţional stalinismului – a corectat mai multe exagerări ale literaturii memorialistice şi de detenţie şi chiar a intrat în dispută cu foşti deţinuţi politici. Dar acest aspect nu diminuează cu nimic meritul primei voci. Fără ea, poate că impulsul profesionistului istoriografiei de a scotoci febril arhivele în căutare de surse istorice – privitoare la închisori, lagăre de muncă, număr de arestaţi şi decedaţi, torţionari etc. – ar fi fost anesteziat, şi oricum mai firav.

Dicţionarul editat de Romulus Rusan şi echipa sa de la Fundaţia Academia Civică nu este doar o prelungire şi completare a unor volume lexicografice anterioare, ci reprezintă o încercare reuşită de sistematizare şi filtrare istoriografică – cu indicarea surselor documentare – a „şuvoaielor de amintiri“ pe care Cicerone Ioniţoiu şi alţi foşti deţinuţi politici sau memorialişti le-au exprimat în lucrările lor. Cartea este împărţită în patru capitole – în primul sunt cuprinşi cei decedaţi în: anchete, în închisori, în colonii de muncă, în domicilii obligatorii, în evadări, în luptele din munţi, în răscoale ale ţăranilor, la revoluţie, la frontiere, condamnaţi la moarte, executaţi, ucişi în mod demonstrativ, în sinucideri simulate, accidente provocate şi în „transporturile morţii“; capitolul 2 se ocupă de morţii în deportarea din Bărăgan (între 1951-1956); în capitolul 3 apar cetăţenii români de naţionalitate germană (saşi, şvabi) care au pierit în timpul aşa-zisei „munci de reconstrucţie“ în Uniunea Sovietică (1945-1950); şi în fine capitolul 4 înfăţişează numele cetăţenilor de pe teritoriul Basarabiei şi al nordului Bucovinei care şi-au pierdut viaţa între 1940 şi 1951. I se adaugă un consistent aparat critic – note, surse utilizate, o bibliografie extinsă, hărţi ale represiunii şi ale Gulagului. Graţie şi acestui dicţionar îi putem număra pe cei ucişi sub regimul comunist (fără ca cifra să reflecte neapărat numărul real, ci doar stadiul actual al cercetării istorice).

Articol realizat de Monica Dutu