În Statele Unite continuă polemica dintre administraţia democrată şi congresul majoritar republican pe tema unui posibil acord nuclear cu Iranul. După ce 47 de senatori republicani au trimis Iranului o scrisoare deschisă în care avertizează că un acord semnat de preşedintele Obama dar nevalidat de Congres va fi valabil doar pe timpul mandatului actualului preşedinte, secretarul de Stat a criticat iniţiativa şi a precizat că dacă acordul îşi atinge obiectivul şi realizează ceea ce trebuie, succesorul preşedintelui Obama nu are de ce să îl anuleze, scrie Washington Post. Iar The Economist comentează, sub titlul „Iranul şi bomba – Dragă ayatolahule”, că scrisoarea republicanilor conduşi de senatorul Tom Cotton face diplomaţia mai dificilă. „Vicepreşedintele Joe Biden i-a acuzat pe Cotton şi colegii lui că încearcă să submineze un preşedinte aflat în funcţie, în toiul unor negocieri internaţionale delicate, lovind în abilitatea tuturor preşedinţilor viitori de a negocia cu restul lumii”, scrie The Economist.
The New York Times opinează – cităm – „pe lângă faptul că sunt dornici să saboteze orice fel de acord cu Iranul (înainte de a cunoaşte măcar detaliile lui finale), aceşti republicani sunt absolut dispuşi să reducă statutul Americii de putere globală capabilă să încheie acorduri internaţionale şi să adere la ele”.
Spaniolii de la El Pais remarcă faptul că scrisoarea republicanilor „lezează autoritatea preşedintelui Obama în negocierea programului nuclear iranian, cu doar două săptămâni înainte de încheierea termenului de ajungere la un acord”. Potrivit ziarului spaniol, semnatarii nu ţin cont că „dau regimului ayatollahilor un bun motiv pentru a-şi înăspri poziţia şi a sorti eşecului intransigenţa americană”.
Criza datoriilor europene rămâne un punct important pe agenda organismelor financiare internaţionale, dovadă fiind eforturile conjugate ale marilor creditori pentru a salva zona euro. Din Italia, Il Sole24ore titrează că „Troica va deveni un cvartet care se va numi Grupul de la Bruxelles”. Ziarul comentează că „se pare că Troica, la fel ca pasărea Phoenix, este destinată să renască din propria cenuşă. Mai mult decât atât, să devină un cvartet, având în vedere că celor trei componenţi istorici li se adaugă ultimul născut al organizaţiilor europene: Fondul Pentru Salvarea Statelor. Cei patru au decis ca prima escală a turneului lor să fie chiar Atena”.
Relaţiile diplomatice dintre Rusia şi statele vestice nu dau semne de dezgheţ, fapt sesizat şi de presa internaţională. Gazeta Wyborcza scrie că Angela Merkel nu va merge la marea defilare de 9 mai din Piaţa Roşie, dar va merge la Moscova o zi mai tarziu: „Merkel nu se lasă folosită în circul propagandistic dar nimeni nu va putea să-i reproşeze că Germania fuge de răspunderea pentru istorie”. Iar EUObserver subliniază că nici preşedintele francez François Hollande nu va fi prezent la ceremonii: „Printre celelalte ţări membre ale UE care vor boicota evenimentul de pe 9 mai se numără Estonia, Letonia, Lituania şi Polonia. La începutul acestui an, preşedintele Statelor Unite, Barack Obama, a declarat că nici el nu va fi prezent”.
Principala îngrijorare a statelor europene privind criza din Ucraina este că aceasta s-ar putea extinde şi în alte ţări din regiune. Una dintre soluţii o constituie întărirea flancului estic al Ucrainei în paralel cu dislocarea de trupe NATO în statele membre din regiune. Polonia negociază deja trimiterea de arme în estul Ucrainei, scrie TASS, iar Financial Times notează că „Suedia va amplasa din nou trupe în insula strategică Gotland, din Marea Baltică, după o absenţă de un deceniu, pe fondul sporirii agitaţiei belicoase a Rusiei care irită regiunea”. Pe acelaşi fond, cu ocazia vizitei pe care a făcut-o în Polonia, preşedintele României, Klaus Iohannis, a declarat că va cere ca NATO şi UE să-şi concentreze atenţia pe zona Mării Negre: „Ucraina este ultimul focar din lanţul de conflicte în zona Mării Negre, care destabilizează acest spaţiu. Suntem o ţară la graniţa NATO, avem obligaţia clară de a proteja valorile noastre comune şi securitatea. Vom cere în continuare ca NATO şi UE să-şi concentreze atenţia pe zona Mării Negre”, a declarat pentru Gazeta Wyborcza Klaus Iohannis.
(Florin Matei, Agenţia de presă RADOR)
