Speranţe pentru un acord cu Grecia, îngrijorări privind ascensiunea Statului Islamic – aceştia sunt cei doi poli ai actualităţii din presa internaţională.
Mult aşteptatul dezgheţ dintre UE şi Grecia pare a se fi produs la Bruxelles; „Dacă Atena oferă garanţii, ajutorul financiar european ar putea sosi încă de săptămâna viitoare”, titrează Le Monde, care adaugă că acordul este fundamental pentru deblocarea unei tranşe de 7,2 miliarde de euro, indispensabilă pentru greci. Premierul elen Tsipras s-a declarat optimist în privinţa negocierilor, menţionează şi La Repubblica, amintind că Jean-Claude Juncker a respins, pe de o parte, ideea de faliment al Greciei, în timp ce, de cealaltă parte, ministrul german de finanţe nu a exclus un Grexit. Pentru comisarul european Pierre Moscovici, ieşirea Greciei din zona euro ar reprezenta o „catastrofă”, care ar putea anunţa „începutul sfârşitului”, citim în Le Figaro, care constată că zona euro este „mai mult decât o zonă de schimburi, ea este o uniune monetară, şi orice ieşire ar putea declanşa o reacţie în lanţ”. Tocmai această posibilitate de derivă a uniunii monetare pare să fi determinat, printre altele, retragerea cererii Islandei de aderare la UE. „De ce a întors Islanda spatele Uniunii Europene?” se întreabă Le Monde după ce autorităţile de la Reykjavik au anunţat în mod oficial Comisia că retrag candidatura la aderare. Gestul Islandei semnalează pierderea puterii de atracţie a construcţiei comunitare, precum şi a monedei unice, conchide cotidianul francez. Alte ţări, însă, continuă să privească cu încredere spre Bruxelles; preşedintele Ucrainei a solicitat trimiterea unei misiuni a UE pentru monitorizarea armistiţiului în estul Ucrainei, aflăm din Gazeta Wyborcza, iar publicaţia militară americană Stars and Stripes explică de ce este preferată o misiune UE şi nu una a ONU – pentru că aceasta din urmă ar trebui aprobată în Consiliul de Securitate, unde Rusia, ca membru permanet, poate exercita dreptul său de veto.
Alt război, alte opţiuni. „La Alep, evoluţiile sunt favorabile armatei Statului Islamic”, titrează Liberation, care vorbeşte de degringolada militară, politică şi diplomatică în care se află Siria. Apariţia pe scena siriană a ISIS, care a spulberat frontiera dintre Irak şi Siria, proclamând un califat ce înglobează ambele ţări, pune sub semnul întrebării viitorul Damascului. Un viitor pe care La Stampa îl vede extrem de sumbru: „Siria a fost abandonată de lume. În patru ani, această ţară a fost complet distrusă” – 11 milioane de refugiaţi, 220.000 de victime, speranţă de viaţă redusă din cauza sărăciei şi a foametei”. După Siria ar putea urma Libia, avertizează The Guardian: Islamiştii duc această ţară spre anihilare, şi Occidentul nu îi poate împiedica. Nu poate sau nu vrea, pentru că salvarea Libiei ar însemna înarmarea trupelor guvernamentale sau un ajutor militar direct, opţiuni extrem de incomode.
Rămânem în domeniul strategiilor militare cu Gazeta Wyborcza, care anunţă crearea în Bulgaria, Estonia, Polonia, România, precum şi în Lituania şi Letonia, a aşa-numitelor Nato Force Intervention Unit (NFIU), care vor coordona cooperarea în timpul unei eventuale amplasări a trupelor NATO pe continent. În componenţa NFIU va intra personal atât din statul gazdă, cât şi din alte ţări ale NATO.
Ruxandra Lambru – Agenţia de Presă RADOR
