Atentate, tratative, demonstraţii de forţă, corupţie – acestea ar fi patru dintre femomenele şi evenimentele de pe glob care au atras şi atrag în continuare atenţia presei internaţionale.
„În oraşul pakistanez Lahore, două atentate sinucigaşe cu bombă, semnalate lângă două catedrale catolice din oraş, s-au soldat cu moartea a peste 15 oameni şi rănirea altor circa 80”, relatează ziarul „Indian Express” din India vecină. Referindu-se la acelaşi incident, cotidianul american „USA Today” subliniază că, „în Pakistan, minorităţile religioase, şi în special minoritatea creştină, sunt supuse discriminării, iar creştinii sunt vizaţi mai ales de militanţi musulmani sunniţi”. O schimbare de manevră a Statelor Unite în privinţa Siriei? Aşa s-ar părea, după cum reiese din cotidianul britanic „The Independent”, care publică o declaraţie a secretarului de stat american, John Kerry, în care se spune: „Vă trebui să negociem până la urmă cu preşedintele sirian Bashar al-Assad”. Secretarul de stat american a recunoscut totodată că „asupra preşedintelui Assad vor trebui exercitate noi presiuni, sub diverse forme, pentru a-l convinge să participe la negocieri”, se arată în „The Independent”. În estul Europei însă, mişcările de trupe par să ia locul tratativelor. „Rusia apelează încă la forţă în Ucraina”, afirmă secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, în ziarul spaniol „El País”. „Armistiţiul este fragil, dar important este că se menţine. Măsurile noastre reduc riscul oricărei incursuni, iar creşterea prezenţei noastre militare în apropiere este un răspuns la ceea ce face Rusia”, subliniază Stoltenberg în interviul acordat ziarului spaniol. „Crimeea este, fizic, ruptă de fosta sa patrie şi noua linie de demarcaţie subliniază ruptura prin două puncte de frontieră încă în construcţie”, opinează cotidianul francez „Le Monde”. Dar cine să apere Ucraina? „Armata europeană? În Libia cu ea!”, titrează cotidianul polonez „Gazeta Wyborcza”, care afirmă totodată că presupusa „armată europeană a lui Juncker”, propusă recent de noul şef al Comisiei Europene, „nu este de actualitate, reală fiind însă necesitatea adâncirii cooperării între armatele ţărilor din UE şi NATO”. Şi care ar fi obiectivele lor? „Să îi ţină pe ruşi afară, pe americani înăuntru şi pe germani potoliţi”, estima cu 65 de ani în urmă primul secretar general al NATO, citat de acelaşi ziar polonez. Nu se ştie însă cât de potoliţi or fi germanii, pentru că, în ziarul italian „La Repubblica”, un parlamentar din partea Mişcării de 5 Stele afirmă: „Euro nu este moneda noastră. Moneda noastră e marca. Suntem sclavii mărcii, trebuie să scăpăm de nazismul nord-european”. Tocmai acum, când în vocabularul european au apărut cuvinte noi, precum ‘grexit’ şi ‘graccident’? Puţin probabil, este de părere săptămânalul german „Der Spiegel”, care titrează: „Partida finală: lupta pentru putere dintre Bruxelles şi Berlin cu privire la soarta Greciei” şi continuă: „Juncker se consideră maestrul monedei unice, dar, până la urmă, Germania va avea şi ea un cuvânt de spus, mai ales în contextul crizei din Grecia. O criză care, în eventualitatea ieşirii Greciei din zona euro, va fi pusă pe seama Germaniei şi nu a lui Juncker”, aşa că, potrivit aceluiaşi săptămânal, „doamna Merkel a estimat că soluţionarea crizei ar fi ca şi cum le-ai oferi eschimoşilor în dar un frigider”.
Alexandru Danga – Agenţia de pres RADOR
